ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3550/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de recurs Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, sub nr. 797/36 din 13 iulie 2011, reclamanta SC A.M. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.P.A. București, să se dispună soluționarea cererilor sale, înregistrate sub nr. 13 din 1 februarie 2011 și nr. 27 din 11 februarie 2011, adresate pârâtei, precum și repararea pagubei ce a fost cauzată, în sumă de 88.503,87 euro, urmare a neexploatării imobilului B.C.-Negrești. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin Adresele nr. 13 din 1 februarie 2011 și nr. 27 din 11 februarie 2011, reclamanta a solicitat a se lua act de încercarea sa de rezolvare prealabilă a litigiului, adrese la care pârâta nu a formulat niciun răspuns.

A mai susținut reclamanta că, deși prin Sentința civilă nr. 30/36/2010, definitivă și irevocabilă, s-a anulat Contractul de concesiune prin atribuire directă nr. AA/2006 încheiat cu A.N.P.A. București și AF C.N., pârâta nu a eliberat nici până în prezent imobilul, continuând exploatarea acestuia, în mod nelegal. A precizat că suma de bani stabilită drept pagubă este de 50.522,25 euro și reprezintă redevența încasată de pârâtă, precum și penalități pentru neîncasarea acesteia de cei în drept, 15.714,25 euro reprezentând suma de 11.000 RON, ca beneficiu din exploatarea efectivă a bălții, stabilită prin Decizia nr. 322 a Tribunalului Constanța și 22.267,37 RON penalități calculate de 0,15% pe zi de întârziere conform Contractului nr. AA/2006.

Pârâta A.N.P.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 358/CA din 27 octombrie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A.M. SRL și a dispus obligarea pârâtei A.N.P.A. București la plata sumei de 88.503,87 euro, reprezentând prejudiciu creat ca urmare a nesoluționării Cererilor nr. 13 din 1 februarie 2011 și nr. 27 din 11 februarie 2011. În baza art. 274 C. proc. civ., a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 7.837,3 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă cu plata taxei de timbru și timbru judiciar.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente: Prin Contractul nr. AA din 24 mai 2006 înregistrat la sediul pârâtei sub nr. BB din 24 mai 2006, Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, în calitate de concedent, și AF C.N. (A.C.N.) în calitate de concesionar, au fost de acord cu concesionarea prin atribuire directă a suprafeței de teren pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și terenurile aferente acestora în suprafață totală de 186 ha aflate în perimetrul localității Conacu, jud. Constanța, amenajarea piscicolă Conacu-Negrești, în schimbul unei redevențe. Prin Sentința civilă nr. 30/CA din 27 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în Dosarul civil nr. 5535/36/2006 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC A.M.

SRL în contradictoriu cu pârâții Agenția Domeniilor Statului și AF C.N., cu consecința anulării Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. AA din 24 mai 2006; totodată, s-a dispus și respingerea cererii de intervenție în nume propriu a intervenientei AF C.N. ca nefondată. Această hotărâre a rămas definitivă și irevocabilă, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 485 din 27 ianuarie 2011. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut faptul că reclamanta SC A.M.

SRL și-a justificat calitatea procesuală activă în condițiile art. 1 din Legea 554/2004 privind vătămarea drepturilor și ale intereselor legitime ale societății prin împiedicarea acesteia, urmare a încheierii Contractului de concesiune nr. AA din 24 mai 2006 de a exploata amenajarea piscicolă Conacu-Negrești asupra căreia reclamanta a exercitat un drept de administrare și folosință începând cu anul 1997 și până în anul 2006. Prima instanță a mai constatat că prin Sentința nr. 5249 din 10 mai 1993 a Judecătoriei Constanța pronunțată în Dosar civil nr. 9429/1992, irevocabilă, și care beneficiază de puterea lucrului judecat, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta C.C. din com. Cobadin, jud. Constanța, împotriva pârâtei SC P. SA Constanța (fostă P.) și a fost obligată pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie suprafața de 147 ha teren acoperit cu apă pe raza satului Conacu.

Dispozițiile acestei sentințe au fost puse în executare silită formându-se Dosarul de executare nr. 825 din 19 octombrie 1993 al Judecătoriei Medgidia, executorul judecătoresc P.M., întocmind Procesul-verbal din data de 28 octombrie 1993 prin care Societății Agricole "S." Conacu i s-a predat în proprietate și deplină posesie suprafața de 147 ha teren cu apă (lacul Conacu). Foștii membri cooperatori ai C.C. au înființat SA "S." Conacu, căreia Comisia de lichidare a C.C. i-a predat inițial prin Protocolul din 18 februarie 1992 lacul cu pește în suprafață de 147 ha, și, ulterior, prin Procesul-verbal din data de 25 octombrie 1993, întregul patrimoniu. Ulterior, prin Procesul-verbal din data de 1 august 1997, SA "S." Conacu a transmis în favoarea SC C.B.

SRL dreptul de exploatare și folosință a amenajării piscicole, iar în data de 31 octombrie 2003 societatea reclamantă a fuzionat prin absorbția SC C.B. SRL, preluând toate elementele de activ și pasiv ale societății absorbite. Curtea a reținut că, în aceste condiții, reclamanta SC A.M. SRL a formulat către pârâta în cauză A.N.P.A. Adresa nr. 13 din 1 februarie 2011, prin care îi aducea la cunoștință pagubele datorate pentru nepredarea Lacului Conacu-Negrești, jud. Constanța, calculate la suma de 50.522,25 euro, adresa fiind comunicată prin mandat poștal, la data de 4 februarie 2011. De asemenea, prin Adresa nr. 27 din 11 februarie 2011, reclamanta a revenit cu adresă către pârâtă solicitându-i să pună în vedere AF C.N.

să elibereze imobilul B.C.-Negrești, com. Cobadin, jud. Constanța, deoarece contractul de concesiune a fost anulat. Prima instanță a apreciat că, în cauză, se regăsesc condițiile impuse de art. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru promovarea acțiunii în contencios administrativ. Condiția vătămării unui drept ori interes recunoscut de lege este strâns legată de faptul că această vătămare trebuie să rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autorități publice de a rezolva o cerere a reclamantului privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea în termenul legal.

Or, prin înscrisul depus la dosar și denumit "Raport de Evaluare B.C.-Negrești" editat în Constanța în iunie 2011, reclamanta a dovedit că scopul acestui act preconstituit, extrajudiciar, dar necontestat în niciun fel de pârâtă, îl reprezintă estimarea valorii de piață a suprafeței acoperite cu ape și recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 147 ha. Singura apărare pe care pârâta a formulat-o în cuprinsul întâmpinării o reprezintă lipsa procedurii prealabile, fapt pentru care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă. Această apărare este nefondată, deoarece suntem în fața situației actului administrativ atipic, respectiv atunci când nu s-a răspuns solicitantului în termenul legal, situație prezentată mai sus ca fiind cea de la art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.

Cum în cazul de față, pârâta nu a răspuns în termenul legal, reclamanta în mod corect s-a adresat direct instanței de judecată fără a mai parcurge procedura prealabilă. Astfel, instanța de fond a concluzionat că paguba cauzată reclamantei este cea indicată, respectiv de 88.503,87 euro, și a obligat pârâta să plătească această sumă reclamantei. Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., instanța a dispus obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, respectiv plata taxei de timbru și timbru judiciar în sumă de 7.837,3 RON. 3. Recursul declarat în cauză de pârâta A.N.P.A. Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9, art. 304 1 C. proc.

civ. Recurenta-pârâtă consideră că sentința atacată a fost pronunțată cu interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății și cu aplicarea eronată a legii, respectiv a dispozițiilor art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată. Prin Sentința civilă nr. 30/CA/2010, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, s-a admis acțiunea formulată de către SC A.M. SRL în contradictoriu cu Agenția Domeniilor Statului și intervenienta Asociația Familială C.N., în sensul anulării Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. AA din 24 mai 2006 încheiat cu Compania Națională a Fondului Piscicol, obiectul contractului fiind B.C. Negrești. Sentința, rămasă irevocabilă, a fost executată de către recurentă (care s-a subrogat în drepturile și obligațiile Agenției Domeniilor Statului, conform Legii nr. 317/2009) în sensul notificării concesionarului Asociația Familială C.N.

asupra anulării contractului ce concesiune. Recurenta, în calitate de administrator al proprietății statului, nu a fost obligată la predarea efectivă a bălții. Prin Adresele nr. 13 și 27 din 2011, intimata-reclamantă solicită expres eliberarea imobilului în condițiile în care, prin dispozitivul sentinței, instanța a dispus anularea Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. AA/2006. Recurenta nu a produs astfel nicio pagubă reclamantei, înscrisul numit raport de evaluare nu are nicio valoare juridică, în condițiile în care este efectuat de aceasta pe baza stabilirii unor criterii unilaterale. Prin sentința atacată, judecătorul putea cel mult obliga A.N.P.A. să-i răspundă la Adresele 13 și 27 din 2011 și nu să stabilească cine este deținătorul de drept al imobilului, în condițiile în care nu a fost învestit cu un asemenea capăt de cerere.

Recurenta invocă și Decizia civilă nr. 332 din 4 martie 2011, prin care Tribunalul Constanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții Consiliul Local al Comunei Cobadin, prin primar, Comuna Cobadin, prin primar, în contradictoriu cu A.D.S. și A.N.P.A. și a obligat pârâții să se abțină de la efectuarea oricărui act de tulburare a dreptului de proprietate deținut de reclamante asupra luciului de apă. Recurenta este obligată să predea imobilul către Consiliul Local al Comunei Cobadin și nu către reclamanta din prezenta cauză, care nu este deținător de drept. 4. Apărările formulate de intimata-reclamantă SC A.M.

SRL Prin întâmpinare, intimata solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că prin Sentința civilă nr. 30/36/2010, cât și prin Decizia civilă nr. 485/2011 s-a stabilit irevocabil că imobilul aparține proprietății private, că statul a ocupat și exploatat în mod abuziv, fără niciun titlu legal, că reclamanta este succesor în drepturi și a justificat dreptul de proprietate asupra imobilului. Mai mult, prin Decizia nr. 728/118/2012 a Tribunalului Constanța se dispune evacuarea Asociației Familiale C.N. din imobil, în timp ce, prin Decizia civilă nr. 332 din 4 martie 2011 a Tribunalului Constanța nu se dispune niciun drept de proprietate în favoarea Primăriei Cobadin, hotărârea nici nu este opozabilă intimatei din prezentul litigiu.

II. Considerentele Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară exercitată 1. Recursul este fondat. Se reține că prin Sentința civilă nr. 30/CA din 27 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, rămasă irevocabilă, s-a dispus anularea Contractului de concesiune prin atribuire directă nr. AA din 24 mai 2006, către Asociația Familială C.N., încheiat de Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol. Urmare a acestei hotărâri judecătorești reclamanta SC A.M. SRL (succesoare în drepturi a foștilor membrii cooperatori ai C.C.) a înaintat A.N.P.A. două adrese cu nr. 13 din 1 februarie 2011 și 27 din 11 februarie 2011, prin care i-a solicitat să îi pună în vedere asociației familiale să elibereze imobilul și să achite suma de 50.522,25 euro, reprezentând 18.906,25 euro, redevență încasată, și 31.616,00 euro penalități pentru neplata redevenței.

Prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei A.N.P.A. să soluționeze cele două adrese și să achite suma de 88.503,87 euro, reprezentând paguba produsă societății, prin nerealizarea beneficiului ca urmare a neexploatării imobilului, conform unui calcul anexat. Instanța de fond, în raport de dispozițiile art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, avea obligația să stabilească dacă refuzul de soluționare a cererilor reclamantei este nejustificat și, în raport de această împrejurare, să dispună, dacă este cazul, repararea pagubei cauzate. Judecătorul fondului nu s-a preocupat să analizeze culpa pârâtei și, după ce a enumerat dispoziții legale din conținutul Legii contenciosului administrativ fără să le analizeze în concret, a dispus admiterea acțiunii formulate.

Procedând astfel, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, criticabilă din perspectiva motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Se constată că recurenta-pârâtă, în calitate de concedentă, nu poate fi considerată că "ocupă abuziv" imobilul. Întrucât o instanță judecătorească a anulat irevocabil contractul de concesiune, obligarea recurentei (concedentului) de a pune în vedere Asociației Familiale C.N. (concesionarului) să elibereze imobilul nu produce consecințele juridice solicitate de reclamantă, și anume de a plăti daune pe fiecare zi de întârziere și despăgubiri pentru exploatarea în continuare a lacului. Obligația de eliberare a imobilului incumbă concesionarului, numai acesta putând plăti eventualele daune ce constau în neexploatarea lacului de către intimata din prezentul litigiu.

Mai mult, suma pretinsă drept despăgubire ce reprezintă încasarea redevenței și penalități nu reprezintă un prejudiciu adus intimatei-reclamante, deoarece redevența se plătește în urma încheierii unui contract de concesiune, ceea ce în realitate, între cele două entități nu s-a încheiat. Redevența plătită nedatorat privește raportul juridic între părțile contractului de concesiune, anulat de instanță. Din actele depuse la dosar, se observă că există hotărâri judecătorești contradictorii; prin Decizia civilă nr. 332/2011, Tribunalul Constanța a stabilit că același imobil aparține domeniului public al unității administrativ-teritoriale Comuna Cobadin, existând emisă și H.G. nr. 904/2002, ce atestă această apartenență.

Prin decizia sus-menționată recurenta-pârâtă a fost obligată să se abțină de la efectuarea oricărui act de tulburare a dreptului de proprietate deținut de Comuna Cobadin asupra luciului de apă în suprafață de 186 ha, denumit "B.C. Negrești" situat pe teritoriul administrativ al Comunei Cobadin, județul Constanța. Deși intimata-reclamantă nu a fost parte în acest litigiu, hotărârea este opozabilă recurentei-pârâte din prezenta cauză, care este obligată să o respecte, constituind un alt motiv din perspectiva dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., de a se considera că refuzul de soluționare a Adreselor nr. 13 și 27/2011 nu este nejustificat. În concluzie, nefiind întrunite dispozițiile art. 1, 8 și 11 din Legea nr. 544/2004, modificată și completată, se va reține lipsa culpei pârâtei A.N.P.A.

și netemeinicia cererii de obligare a acesteia la plata de despăgubiri. 2. Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I, alin. (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi admis, se va casa sentința recurată și se va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de A.N.P.A. București împotriva Sentinței nr. 358/CA din 27 octombrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de SC A.M. SRL, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 martie 2013. Procesat de GGC - AZ