ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3525/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3525/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea adresată Consiliului Superior al
Magistraturii, G.C.N. a solicitat la data de 7 iunie 2012 valorificarea
rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție
a judecătorilor și procurorilor din data de 25 martie 2012.
Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr.
560 din 26 iunie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la pct.
1 s-a dispus promovarea efectivă la Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a
doamnei judecător P.S., începând cu data de 1 septembrie 2012, ca urmare a
valorificării rezultatului obținut de aceasta la concursul de promovare
efectivă în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor din data de 25
martie 2012, iar la pct. 2 s-a dispus amânarea cererii formulate de G.C.N.
privind valorificarea rezultatului obținut la concursul de promovare efectivă
în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor din data de 25 martie
2012.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Plenul a reținut că atât G.C.N., cât și P.S. au solicitat promovarea
într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în
conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, prin valorificarea rezultatului
obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de
25 martie 2012.
Plenul a reținut că
ambele judecătoare au participat la concursul organizat la data de 25 martie
2012, au obținut aceeași notă în concurs, respectiv 9,950 și au optat pentru
promovarea la Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.
Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii a făcut aplicarea dispozițiilor art. 30 din
Regulament, în conformitate cu care judecătorii și procurorii care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a
lipsei posturilor vacante, pot fi promovați în posturile care se vacantează la
instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni
de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.
Plenul a reținut că
cererile de valorificare sunt formulate în termenul legal, însă conform datelor
statistice existente, la Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, există un
singur post de execuție vacant de judecător din data de 7 februarie 2012,
situație în care Plenul a aplicat criteriile de departajare prevăzute de art.
29 din Regulament pentru a putea promova un singur judecător.
Prin aplicarea
criteriului vechimii în funcția de judecător, Plenul a constatat că doamna P.S.
are o vechime mai mare în funcția de judecător și a dispus promovarea acesteia
pe postul vacant existent.
La punctul următor al
hotărârii atacate Plenul a amânat discutarea cererii, de valorificare a
rezultatului obținut la examenul de promovare, formulate de G.C.N..
II. Calea de atac
exercitată
Recursul declarat
de G.C.N.
Împotriva Hotărârii
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 560 din 26 iunie 2012,
respectiv a pct. 1, cu privire la promovarea efectivă la Curtea de Apel
Craiova, secția I civilă, a doamnei judecător P.S., a declarat recurs G.C.N.,
solicitând admiterea acestuia, anularea hotărârii recurate cu privire la cele
dispuse la pct. 1, precum și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să
emită o hotărâre prin care să dispună promovarea sa la Curtea de Apel Craiova,
secția I civilă, începând cu 1 septembrie 2012, ca urmare a rezultatului
obținut la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție a
judecătorilor și procurorilor din data de 25 martie 2012, precum și la plata
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii
de recurs, recurenta a susținut, în esență, că în mod greșit, la calcularea
vechimii în funcția de judecător nu i-a fost luată în considerare perioada cât
a fost avocat, ca urmare a declarării neconstituționale a dispozițiilor art. 44
alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin Hotărârea nr. 785/2009 a Curții
Constituționale.
De asemenea, se arată
că perioada cât P.S. a avut calitatea de auditor de justiție a fost luată în
considerare la calcularea vechimii în funcția de judecător, conform art. 17
alin. (5) din Legea nr. 303/2004.
Prin urmare, se
aplică un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeași situație,
care anterior nu au îndeplinit funcția de judecător, în dezacord cu
dispozițiile art. 16 din Constituția României.
În opinia recurentei,
criteriul de departajare este inechitabil și în dezacord cu dispozițiile Legii
nr. 303/2004.
Recurenta a invocat
și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (5) din
Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 16 din Constituția României,
solicitând sesizarea Curții Constituționale cu această excepție și suspendarea
cauzei până la soluționarea excepției.
Întâmpinarea
formulată de Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al
Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de
interes, întrucât, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 825 din 8 octombrie 2012 s-a dispus promovarea recurentei în
funcția de judecător solicitată, începând cu 1 noiembrie 2012, fiind depusă la
dosarul cauzei și hotărârea menționată.
Recurenta a răspuns
întâmpinării Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând respingerea
excepției invocate deoarece interesul său în formularea recursului subzistă,
întrucât promovarea sa trebuia dispusă începând cu 1 septembrie 2012 și nu cu 1
noiembrie 2012, fiind privată și de drepturile salariale corespunzătoare
gradului de judecător de curte de apel.
III. Soluția
instanței de recurs
În temeiul art. 137
alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, analizând excepția lipsei de interes invocată
de Consiliului Superior al Magistraturii, reține că aceasta este neîntemeiată.
Interesul recurentei
se apreciază în raport cu momentul formulării căii de atac și nu în raport de o
dată ulterioară, ce a intervenit pe parcursul judecării recursului, urmare a
emiterii Hotărârii nr. 825 la 8 octombrie 2012.
Prin urmare, excepția
lipsei de interes urmează a fi respinsă.
Cererea
de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate
invocată de recurentă va fi respinsă întrucât aceasta urmărește, în fapt, o
modificare/armonizare/completare legislativă.
Prin urmare, nu sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (5) din aceeași lege, instanța
de recurs va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția
invocată.
În ceea ce privește
recursul formulat în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte apreciază
că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
La dosarul cauzei nu
a fost făcută dovada că dispozițiile art. 29 din Regulamentul de organizare și
desfășurare a concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor au fost
anulate în vreun fel.
După aplicarea
criteriilor de departajare prevăzute de art. 29 din Regulament și în raport de
evidența privind vechimea în funcția de judecător, în mod corect autoritatea
pârâtă a dispus, la art. 1 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nr. 560 din 26 iunie 2012 promovarea la Curtea de Apel Craiova, secția I civilă
a judecătoarei P.S..
În raport de
dispozițiile art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, în mod corect, la
calcularea vechimii în funcția de judecător a candidatei P.S., a fost luată în
considerare și perioada cât aceasta a fost auditor de justiție, aceasta având o
vechime de 7 ani, 6 luni și 18 zile.
În ceea ce o privește
pe recurentă, urmare a Hotărârii nr. 785/2009 a Curții Constituționale, nu
există temei legal pentru a-i fi luată în considerare ca vechime în funcția de
judecător perioada cât aceasta a fost avocat, fapt de altfel cunoscut de
aceasta, astfel că în mod corect i s-a reținut o vechime în funcția de
judecător de 6 ani și 6 luni.
Nu se poate reține un
tratament juridic diferit întrucât în cauză nu este vorba de persoane aflate în
aceeași situație, fiecare aparținând anterior unei categorii profesionale
diferite.
Față de cele
reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (7), (9) din Legea nr.
317/2004 va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția
lipsei de interes.
Respinge cererea de
sesizare a Curții Constituționale cu excepția invocată.
Respinge recursul
declarat de G.C.N. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 560 din 26 iunie 2012, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 21 martie 2013.
Procesat de GGC - CL