ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3511/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ

și fiscal, la data de 22 februarie 2008, reclamanta SC C.A. SA Buzău în

contradictoriu cu pârâtul M.E.F.- O.P.C.P. a solicitat anularea Deciziei nr. 10

din 22 august 2007 și a măsurii din procesul-verbal de control din 24 aprilie 2007

cu privire la restituirea sumei de 4.120 euro emise de pârât.

În

motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod nelegal pârâtul a apreciat

suma de 4.120 euro ca fiind neeligibilă, întrucât s-a făcut această constatare

în anul 2007, de către A.M.I.P. în baza Instrucțiunilor din 21 februarie 2007,

deși la momentul avizării plăților de către M.E.F. în 2004 această reglementare

nu exista.

A

mai arătat că M.E.F. a certificat cheltuiala, ca eligibilă, potrivit art. 7.1.10

din Contractul de Implementare, pe dispoziția de plată externă referitoare la

factura din 31 octombrie 2004.

Reclamanta

a susținut că, imprimanta și cele două stații de lucru au fost furnizate de

consultantul C.B.I. A.B. în executarea contractului - „reabilitarea stației de

tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare și a rețelei de alimentare

cu apă potabilă în Municipiul Buzău", potrivit art. 6.3 pentru a asigura o

bună logistică proiectului și a făcut cunoscut pârâtului că vrea să-i cedeze

aceste bunuri.

În

drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, C. civ.,

Legii nr. 417/2003, O.G. nr. 29/2004.

Pârâtul

a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată

și a depus la dosar documentația care a stat la baza actului contestat.

Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 2313 din 17 septembrie 2008 a respins acțiunea formulată de

reclamanta de SC C.A. SA Buzău ca neîntemeiată.

Pentru

a hotărî astfel prima instanță a reținut în esență că în cadrul măsurii de „Reabilitare

a stației de tratare a apelor uzate, a sistemului de canalizare și a rețelei de

alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău” nu toate cheltuielile finanțate

din resursele bugetare ale Comunității Europene sunt eligibile.

Cheltuielile

eligibile sunt acele cheltuieli definite ca atare de prevederile M.F.I. emise

în aplicarea acestuia de A.M.I.A.P. ori echipamentele menționate în actul de control

nu sunt cuprinse în memorandumul de finanțare.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta criticând-o ca nelegală și

netemeinică.

Prin

încheierea de ședință de la data de 6 mai 2009, judecarea recursului a fost suspendată

în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prin acordul părților.

Cauza a fost repusă

pe rol la data de 17 mai 2010 în vederea discutării perimării.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă

a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an” iar potrivit art. 249 C.

proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut

în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.

Având în vedere și prevederile dispozițiilor art.

250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul perimării este suspendat

atâta timp cât dăinuiește suspendarea judecării, pronunțată de instanță în

cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de

stăruință a părților în judecată. Astfel, după încetarea împrejurărilor care au

determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a

oprit, incluzându-se și timpul scurs înaintea suspendării.

Cum în cauză nu s-au

îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda

perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249-251 C. proc. civ., urmează a se

face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se

din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de SC C.A. SA Buzău împotriva sentinței civile nr. 2313 din 17

septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 30 iunie 2010.