ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3325/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3325/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 17 noiembrie 2009, reclamanta SC R.G.I. SRL Pitești a chemat în judecată M.F.P., A.N.V. și D.R.A.O.V. Craiova, solicitând suspendarea executării Deciziei nr. 38008 din 29 octombrie 2009 de regularizare a obligațiilor bugetare suplimentare precum și a procesului-verbal de control din 29 octombrie 2009 prin care s-a stabilit în sarcina societății un debit de 678.678 lei, urmare a noii încadrări tarifare. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că sunt întrunite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și iminența pagubei, impunându-se suspendarea executării actelor administrative până la pronunțarea instanței de fond.
Prin sentința nr. 235 din 18 decembrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea și a dispus suspendarea executării celor două acte administrative până la pronunțarea instanței de fond, făcând aplicarea art. 14 din Legea contenciosului administrativ. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în esență că aparența de nelegalitate a procesului-verbal de control și a deciziei de regularizare este evidentă, existând astfel un caz bine justificat, iar în plus, executarea debitului ar putea crea societății un dezechilibru major în desfășurarea activității. Împotriva sentinței au declarat recurs M.F.P., prin D.G.F.P. Argeș și D.R.A.O.V.
Craiova în nume propriu și în numele A.N.V. Recurenții au criticat sentința sub aspectul necompetenței materiale a instanței, în raport de împrejurarea că valoarea obligațiilor suplimentare este sub 1.000.000 lei iar organul competent să soluționeze plângerea prealabilă este, potrivit art. 207 alin. (2) C. proc. fisc., D.G.F.P. Argeș. Pe fondul cererii, recurenții au arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea executării, actele emise bucurându-se de prezumția de legalitate, iar producerea unei pagube iminente nefiind demonstrată. Pe parcursul judecării recursului, reclamanta a depus la dosar sentința nr. 120 din 4 iunie 2009 prin care Curtea de Apel Pitești a admis în parte acțiunea și a dispus anularea actelor administrative contestate pentru suma de 678.678 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de actul nou depus, Curtea va constata că recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare. Astfel, critica privind necompetența materială a Curții de Apel Pitești este nefondată, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora în situația în care sunt contestate obligații ce derivă din datorii vamale, cum este cazul în speță, primează cuantumul obligațiilor stabilite prin actele atacate și nu locul autorității care le-a emis în ierarhia autorităților publice. Or, art. 10 din lege prevede competența curților de apel când valoarea obligațiilor bugetare depășește suma de 500.000 lei. Pe fondul litigiului, criticile formulate sunt de asemenea, neîntemeiate, instanța de fond reținând în mod corect că sunt întrunite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind existența cazului bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
De altfel, dat fiind caracterul executoriu al hotărârii atacate, suspendarea dispusă până la pronunțarea în primă instanță asupra acțiunii de anulare a actelor administrative și-a și produs efectele. Astfel, prin sentința nr. 120 din 4 iunie 2010, Curtea de Apel Pitești, admițând în parte acțiunea, a dispus anularea actelor contestate pentru suma stabilită cu titlu de obligații vamale suplimentare, de 678.678 lei. În consecință, recursurile formulate sunt în prezent și lipsite de interes, Curtea urmând a le respinge, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursurile declarate de M.F.P., reprezentat de D.G.F.P. Argeș, precum și de D.R.A.O.V. Craiova, în nume propriu, precum și în numele și pentru A.N.V. împotriva sentinței nr. 235/ FC din 18 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.