ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei.
Obiectul acțiunii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Timișoara, reclamanta G.I. a chemat în judecată pe pârâtul M.M.F.P.S.,
solicitând:
- anularea parțială a
Ordinului din 18 februarie 2009 emis de M.M.F.P.S. în ceea ce privește trecerea
reclamantei pe funcția publică de execuție de consilier clasa I, grad
profesional principal, treapta I de salarizare (art. 1, teza a II-a din ordin);
- reîncadrarea pe
funcția publică de execuție consilier clasa I, grad profesional superior,
treapta de salarizare I, începând cu data de 18 februarie 2009;
- plata diferenței
dintre salariul achitat pentru funcția publică generală de execuție consilier
clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare I și salariul pe
care trebuia să-l primească aferent funcției publice generale de execuție -
consilier clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare I, începând
cu 18 februarie 2009;
- plata cheltuielilor
de judecată.
Motivele de fapt
și de drept care au stat la baza formulării acțiunii.
Reclamanta consideră
că prin ordinul atacat a fost retrogradată nelegal pe funcția publică de
execuție de consilier clasa I, grad profesional principal, treapta I de
salarizare.
În Legea nr. 188/1999
există un singur caz de retrogradare, doar temporară, din motive disciplinare (art.
77 alin. (3) lit. d).
Nu există
posibilitatea retrogradării unui funcționar public pentru reorganizarea
instituției publice la care activează.
Conform art. 4 alin.
(2) - (3) din O.U.G. nr. 1/2009, în cazul în care postul vacant este inferior
postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția de
conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.
Apărările
formulate de pârâtul M.M.F.P.S.
Prin întâmpinare,
pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere
prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009.
Hotărârea
instanței de fond.
Prin sentința civilă nr.
2 din 13 ianuarie 2010, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a anulat în parte Ordinul din 18
februarie 2009, a dispus reîncadrarea reclamantei pe funcția publică de
consilier clasa I grad profesional superior treapta de salarizare I, începând
cu data de 18 februarie 2009, a obligat pârâtul la plata diferenței dintre
salariul achitat și salariul cuvenit, a obligat pârâtul la 1.119 lei cheltuieli
de judecată către reclamantă.
Motive de fapt și
de drept care au format convingerea instanței de fond.
Curtea de apel a
reținut că în speță s-a produs o modificare a raportului de funcție publică și
că autoritatea pârâtă nu a respectat dispozițiile art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr.
1/2009, care obligă ca în situația în care nu există un post vacant, se
transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la
nivelul funcției de execuție.
Recursul formulat
de pârâtul M.M.F.P.S.
Motive de recurs
întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc.
civ.
Prin funcția publică
de execuție avută anterior promovării în funcția publică de conducere nu se
poate înțelege decât funcția publică de execuție pentru care reclamanta
îndeplinește condițiile de vechime în specialitate.
La stabilirea
nivelului și al salariului noului post au fost avute în vedere și prevederile art.
100 din Legea nr. 188/1999 modificată și completată, referitoare la
îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru ocuparea funcțiilor
publice, inclusiv a celor privind vechimea minimă în specialitate.
Reclamanta a fost
încadrată pe gradul profesional principal al funcției publice de execuție
pentru că numai pentru acest nivel îndeplinea condiția de vechime minimă în
specialitate de 5 ani, conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 330/2009.
Concluziile scrise
depuse de intimata-reclamantă G.I.
Intimata solicită
respingerea recursului ca nefondat, deoarece prevederile O.U.G. nr. 1/2009 nu
fac referire la condiția experienței și vechimii în muncă.
II. Considerentele
instanței de recurs.
Recursul este
nefondat.
Conform art. 4 alin.
(3) din O.U.G. nr. 1/2009 „în situația în care în cadrul structurii
organizatorice aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă
postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la nivelul
funcției de execuție avute de aceasta”.
Textul se
interpretează în sensul că, în situația în care nu există un post vacant, se
transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere la
nivelul funcției de execuție deținute, respectiv acela de consilier clasa I,
grad profesional superior treapta de salarizare I, conform ordinelor de
încadrare.
Prevederea legală
analizată nu face referire la o funcție de execuție avută anterior promovării
în funcția de conducere, așa cum susține recurentul.
O asemenea
interpretare nu poate fi aplicată în privința intimatei-reclamante, deoarece
aceasta nu a deținut anterior funcției de conducere o altă funcție de execuție,
în afara celei înscrisă în ordinele de numire.
Art. 36 alin. (1)
din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice nu este aplicabil speței, întrucât actul normativ nu era în
vigoare la data emiterii Ordinului din 18 februarie 2009.
Legea nr. 330/2009 a
fost publicată în M. Of. nr. 762 din 9 noiembrie 2009, iar aplicarea acesteia
ar conduce la încălcarea principiului constituțional al neretroactivității
legii civile.
În speță nu sunt
aplicabile nici dispozițiile art. 100 din Legea nr. 188/ 1999, având în vedere
caracterul derogatoriu al legii speciale, O.U.G. nr. 1/2009, în raport de legea
generală, legea funcționarilor publici.
Față de acestea,
nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C.
proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/ 2004 modificată și
completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de M.M.F.P.S. împotriva sentinței civile nr. 2 din 13 ianuarie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 17 iunie 2010.