ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.12.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4414/2010

HOTĂRÂRE
15.12.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4414/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

p

rin Decizia

nr. 1908 din 25 mai

2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nulă cererea de recurs

formulată de pârâta

București - Sucursala Regională C.F. împotriva

Deciziei nr. 90 din

26 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția comercială, în temeiul art. 302

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

s

usnumita a formulat

contestație în

anulare

împotriva acestei hotărâri, în

termenul legal, în baza art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., arătând că nu

a fost citată potrivit cerințelor legii la termenul din 25 mai 2010, când s-a

invocat și judecat excepția nulității recursului.

Astfel, prin

citația emisă pe 31 martie 2010, s-a pus în vedere numai achitarea timbrajului

aferent cererii de recurs, or, dacă cererea de recurs nu purta semnătura

reprezentantului legal al societății recurente, legal era ca instanța să fi pus

în vedere părții, prin citație îndeplinirea acestei obligații.

Totodată,

procedural, nulitatea cererii de recurs pentru nesemnarea acesteia, invocată pe

cale de excepție, trebuia pusă în discuția părților prin citație, potrivit art.

133 alin. (2) C. proc. civ., lipsa semnăturii putând fi complinită cel târziu

până la prima zi de înfățișare.

În cauză,

reprezentantul legal al societății a fost prezent în ședința de judecată dar nu

i s-a permis să semneze cererea deși avea această împuternicire și nici nu s-a

acordat termen de judecată, deși era obligatoriu, potrivit legii, sens în care

s-a referit și la dispozițiile art. 89 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

Contestatoarea

a mai arătat

că, prin modul cum a

procedat, instanța de recurs a încălcat dreptul la apărare al părții care, deși

nu a fost legal citată cu mențiunea de a răspunde la excepții, s-a prezentat și

a solicitat termen în acest scop.

Intimata - reclamantă

a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare, ca

nefondată.

Analizând contestația

în anulare se găsește nefondată.

Temeiul legal invocat

îl constituie art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia

hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura

de citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită

potrivit cu cerințele legii.

Prin urmare, sfera de aplicare a textului de

lege nu vizează orice neregularitate procedurală, ci numai pe acelea privitoare

la citarea părții pentru ziua când s-a judecat pricina cu raportare la

dispozițiile din Titlul I Cap. II art. 85 - 100 C. proc. civ.

Revenind la motivele de fapt ale

contestației, nu poate fi reținută încălcarea drepturilor procesuale ale părții

din perspectiva lipsei mențiunii din citație a obligației părții de a semna

recursul, deoarece art. 88 alin. (2) C. proc. civ. prevede mențiunile

obligatorii sub sancțiunea nulității actului de procedură pe care trebuie să le

cuprindă, între care nu se află și această mențiune astfel încât, sub acest

aspect, contestația în anulare nu poate fi primită, iar faptul că instanța de

recurs a procedat la judecarea cauzei fără a permite părții să se apere cu

privire la excepția invocată din oficiu în sensul de a semna cererea în baza

mandatului dat sau de a-i acorda un termen de judecată în acest scop, pentru

acoperirea neregularității cererii, încălcându-se astfel dispozițiile art. 133 C.

proc. civ., nu poate face obiectul contestației în anulare, constituindu-se de

fapt într-o critică adusă modului nelegal de soluționare a excepției nulității

recursului, ceea ce ar presupune un recurs la recurs și o rejudecare a

excepției, în afara limitelor căii de atac, astfel cum au fost arătate mai sus.

Pe de altă parte,

s-au invocat și dispozițiile art. 89 alin. (1) și (2) C. proc. civ., potrivit

cărora citația, sub pedeapsa nulității, va fi înmânată părții cu cel puțin 5

zile înaintea termenului de judecată, alin. (2) al aceluiași articol prevăzând

că înfățișarea părții în instanță acoperă orice vicii de procedură, partea

fiind în drept să solicite amânarea or, potrivit dovezii de la fila 6 din

dosarul de recurs, contestatoarea a fost citată cu respectarea termenului de 5

zile prevăzut de textul de lege invocat, astfel că nu se poate reține vătămarea

drepturilor sale procesuale nici din acest motiv.

Așa fiind, în baza art.

320 C. proc. civ., contestația în anulare va fi respinsă, ca nefondată.

Respinge

contestația în

anularea Deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.

1908 din 25 mai 2010, formulată de contestatoarea

CNCF C.F.R. SA Sucursala Regională C.F.

Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi,

15 decembrie 2010.

Sursă