ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4412/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 5 noiembrie 2009, contestatoarea SC N.E. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata SC P. SA, anularea Deciziei nr. 2569, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 octombrie 2009, în Dosarul nr. 1796/57/2008, invocând în drept dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.

În motivarea acestei cereri, contestatoarea a arătat, în esență, că instanța de recurs nu a observat că instanța de fond a acordat, în mod greșit, reclamantei despăgubiri, începând cu data de 20 mai 1999, omițând să ia în considerare argumentele expuse în concluziile scrise, referitoare la reaua - credință și atitudinea culpabilă a SC P. SA, prin refuzul nejustificat al acesteia de a vinde terenul aferent activului privatizat și faptul că reclamanta nu a achitat taxa de timbru în cuantum corespunzător valorii despăgubirilor pe care le-a solicitat. Intimata a solicitat, prin întâmpinare, respingerea contestației în anulare, cu cheltuieli de judecată, arătând, în principal, că această cerere nu întrunește cerințele de admisibilitate prevăzute de lege.

În vederea soluționării contestației în anulare s-a atașat dosarul secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în care s-a pronunțat decizia contestată, prin care s-a admis recursul declarat de recurenta - reclamantă SC P. SA Sibiu împotriva Deciziei nr. 11/ A din 13 februarie 2009 a Secției comerciale a Curții de Apel Alba Iulia, care a fost modificată, în sensul că s-a respins apelul declarat de pârâta SC N.E. SRL Sibiu împotriva sentinței nr. 813/ C din 20 martie 2007 a secției comerciale și de contencios administrativ, a Tribunalului Sibiu. Este de observat că prin prezenta contestație în anulare a fost vizat primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea instanței de recurs poate fi atacată, pe această cale, când dezlegarea dată este rezultatul unei evidente greșeli materiale.

Cum contestația în anulare este o cale extraordinară de atac creată de legiuitor doar pentru remedierea unor greșeli formale în legătură cu examinarea recursului, iar nu pentru reformarea unor greșeli de fond și cum aspectele invocate de contestatoare a fi greșeli materiale se referă la pretinse greșeli de judecată a fondului cauzei și la greșita determinare a cuantumului taxei judiciare de timbru, Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., știut fiind că legiuitorul nu a urmărit prin această cale de atac să deschidă părților posibilitatea recursului la recurs. Așa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge contestația în anulare îndreptată împotriva Deciziei nr. 2569, pronunțată de această instanță la data de 23 octombrie 2009, în Dosarul nr. 1796/57/2008, iar, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc.

civ., va obliga contestatoarea, în culpă procesuală, să plătească intimatei suma de 5.303,6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, astfel cum aceasta a solicitat și dovedit prin înscrisurile depuse la dosar (filele 50; 68 - 69).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anularea Deciziei secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2569 din 23 octombrie 2009, formulată de contestatoarea SC N.E. SRL Sibiu prin lichidator G.B. Obligă contestatoarea să plătească intimatei SC P. SA Sibiu suma de 5.303,6 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 15 decembrie 2010.