ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5614/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, reclamanta G.R. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, obligarea pârâtei să răspundă punctual la cererea sa expediată cu AR 79970640885 din 2 septembrie 2011. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin scrisoarea AR 79969097454 din 25 octombrie 2011 i-a comunicat pârâtei plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, plângere la care a primit adresa Sr.

34046/6325 O.R.G din 8 decembrie 2011. Acest răspuns este nemulțumitor deoarece nu conține răspuns la niciuna dintre problemele indicate în scrisoarea AR 79970640885 din 2 septembrie 2011. Simpla enumerare a normelor legale care stau la baza emiterii deciziilor Comisiei Centrale și a obligațiilor pe care le au persoanele îndreptățite la despăgubiri, după primirea titlului de despăgubire, îi sunt cunoscute și așteaptă de 3 ani să i se comunice titlul de despăgubire în Dosarul nr. 42985/ CC care îi fusese predat pârâtei la data de 2 decembrie 2008. S-a adresat pârâtei începând cu luna mai 2009 cerându-i lămuriri cu privire la stadiul de soluționare a dosarului de despăgubire, dar, de fiecare dată, răspunsul a cuprins informații privind legislația în vigoare, fără referiri concrete la cauza sa.

Prin cererea depusă pentru termenul din 9 februarie 2012, reclamanta a precizat că pârâta nu i-a răspuns punctual la cererea sa din scrisorile AR 79970640885 din 2 septembrie 2011 și AR 79969097454 din 25 octombrie 2011, temeiul de drept juridic al acțiunii fiind Legea nr. 554/2004. Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect motivat de faptul că prin adresa nr. 51917/ RG din 22 septembrie 2011 i s-au comunicat reclamantei informațiile solicitate, iar datele solicitate de reclamantă nu au putut fi comunicate acesteia întrucât dosarul se afla în curs de analiză.

2. Hotărârea Curții de apel Prin sentința nr. 56 din 8 martie 2012, Curtea de Apel Bacău a respins atât excepția lipsei de obiect invocată de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cât și acțiunea, astfel cum a fost precizată de reclamanta G.R., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență, că prin cererea expediată cu AR 79970640885 din 2 septembrie 2011, reclamanta G.R. s-a adresat pârâtei cu solicitarea de i se comunica stadiul de soluționare a Dosarului nr. 42985/ CC care conține propunerea Primăriei comunei Văleni, jud. Vaslui de acordare a despăgubirilor bănești pentru trei construcții demolate.

Prin această cerere reclamanta a solicitat a i se comunica: dacă dosarul său a fost analizat de consilierul din cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea transmiterii dosarului către evaluator și, în caz afirmativ, care este data acestei analize; dacă evaluatorul desemnat a efectuat de evaluarea celor trei construcții și, în caz afirmativ, la ce dată a fost întocmit acest raport; dacă proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin H.G. nr. 250/2007, despre care se vorbește în adresa A.N.P.R. nr. 26682/ L 10/8157 din 18 mai 2010, a fost finalizat printr-un act normativ și, în caz afirmativ, care este acest act; care este numărul de ordine pe care l-a primit Dosarul nr. 42985/ CC în lista de dosare înregistrate la Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar.

Prin adresa nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011, reclamantei comunicându-i-se următoarele: dosarul nr. 42985/ CC se află în curs de analiză în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, urmând a fi înaintat, după finalizarea analizei, unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare; finalizarea procedurii se concretizează prin emiterea deciziei Comisiei Centrale, decizie care va fi valorificată în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 modificat prin O.U.G. nr. 81/2007 și nr. 62/2010; conform art. 18 1 - 18 9 din al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, realizarea opțiunilor de către persoanele îndreptățite la despăgubiri se face prin prezentarea personal sau prin mandatar cu procură autentificată la sediul A.N.P.R., însă numai după emiterea deciziei sau titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că reclamanta, nemulțumită de acest răspuns, prin scrisoarea AR 79969097454 din 25 octombrie 2011 a revenit cu solicitarea de a i se comunica informațiile solicitate și că această a doua cerere reprezintă plângerea prealabilă întemeiată pe art. 7 alin. (1) cu referire la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin adresa nr. 34046/63250/ RG din 8 decembrie 2011, pârâta i-a comunicat reclamantei aceleași informații ca cele din adresa nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011. Ulterior, prin adresa nr. 42985/ CC din 21 decembrie 2011 către Primăria comunei Văleni, jud. Vaslui, comunicată și reclamantei, pârâta a solicitat primarului comunei următoarele: să identifice imobilul pentru care reclamanta a cerut despăgubiri, cu precizarea clară a suprafeței pentru fiecare corp în parte, cât și detaliile tehnice ale acestora, cu menționarea documentelor justificative și cu transmiterea înscrisurilor doveditoare, precum și a hotărârilor pronunțate în dosarul nr. 2498/2004 al Tribunalului Vaslui și a înscrisurilor întocmite la data preluării abuzive.

Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că cererii expediate de reclamantă cu scrisoarea AR 79970640885 din 2 septembrie 2011 pârâta i-a răspuns cu adresele a nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011 și nr. 34046/63250/RG din 8 decembrie 2011, iar ulterior, prin adresa nr. 42985/ CC din 21 decembrie 2011, pârâta a întreprins demersuri în vederea soluționării dosarului reclamantei înregistrat la pârâtă sub nr. 42985/ CC. 3. Recursul exercitat în cauză împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs reclamanta G.R., invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În esență, au fost formulate următoarele critici: 3.1.

Acțiunea a fost formulată în temeiul Legii nr. 554/2004 și a arătat că se consideră persoană vătămată în dreptul său legitim de a obține întru-un termen rezonabil titlul de plată care urmează a fi emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității pentru Restituirea, Proprietăților, titlul care încorporează despăgubirile bănești propuse de Primăria Comunei Văleni, entitate investită cu soluționarea notificării din Dosarul nr. 52985/ CC depus la Biroul jud. Vaslui pentru Urmărirea Aplicării Unitare a Legii nr. 10/2001, la data de 02 decembrie 2008. 3.2. Deși instanța de fond a admis că nesoluționarea în termen a unei cereri, ca și refuzul nejustificat de a răspunde unei cereri, se circumscrie obiectului acțiunii în contencios administrative, reglementat de art. 8 din Legea nr. 5 54/20 04, totuși a respins acțiunea ca nefondată.

În opinia recurentei, sentința a fost pronunțată cu încălcarea pct. 20 din O.U.G. nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor, a art. 19 Capitolul 6 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și a art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale ale Omului. 3.3. Recurenta a mai arătat că instanța de fond a apreciat eronat asupra împrejurări și fapte, întrucât adresa A.N.R.P. nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011 nu conține niciunul din răspunsurile solicitate prin adresa din AR79970640885 din 02 septembrie 2011, iar răspunsul formulat de pârâtă prin adresa nr. 34046/63250/RG din 08 decembrie 2011 la plângerea prealabilă a reclamantei, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de lege.

În ceea ce privește demersurile în vederea soluționării dosarului întreprinse de A.N.R.P. la data de 21 decembrie 2011, recurenta a arătat că acestea sunt întreprinse după mai mult de 6 luni de la data când a fost informată că în Arhiva Primăriei Văleni se află din 2004 Raportul de evaluare a construcțiilor demolate. 3.4. Recurenta a invocat Sentința pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 17 ianuarie 2008 în cauza Atanasiu împotriva României, prin care s-a stabilit că aplicarea art. 3 lit. h) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 aduce atingere dreptului reclamantului de a-I fi soluționată cererea de acordare a despăgubirilor într-un termen rezonabil. În fine, recurenta a arătat că pe site-ul A.N.R.P.

sunt publicate mai multe capitole de interes: Hotărârea Pilot a C.E.D.O. în cauza Atanasiu și Poenaru împotriva României, măsurile guvernamentale luate de Guvernul României în vederea implementării hotărârii Curții Europene, Legea nr. 10/2001, Proiectul de O.U.G. privind completarea Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate aspectele, în baza art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare. l. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă a formulat acțiune în contencios administrativ prin care â solicitat obligarea pârâtei A.N.R.P.

de a-i răspunde punctual la cererea sa expediată cu adresa nr. AR 79970640885 din 2 septembrie 2011, prin care a cerut să i se comunice stadiul de soluționare a dosarului nr. 42985/ CC care conține propunerea Primăriei comunei Văleni, jud. Vaslui de acordare a despăgubirilor bănești pentru trei construcții demolate. Prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată, opinie împărtășită și de Înalta Curte. Instanța de control judiciar apreciază că judecătorul fondului a prezentat în mod convingător elementele care au determinat formarea convingerii sale. Argumentele dezvoltate în cererea de recurs reiau, în esență, criticile de nelegalitate expuse de reclamanta-recurentă în cererea de chemare în judecată, instanța de fond pronunțându-se în mod corect cu privire la toate aceste aspecte.

Astfel, din actele aflate la dosar, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului că pârâta i-a răspuns reclamantei prin adresa nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011, comunicându-i că dosarul nr. 42985/ CC se află în curs de analiză în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, urmând a fi înaintat, după finalizarea analizei, unui evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare; finalizarea procedurii se concretizează prin emiterea deciziei Comisiei Centrale, decizie care va fi valorificată în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 modificat prin O.U.G.

nr. 81/2007 și nr. 62/2010; conform art. 18 1 - 18 9 din al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, realizarea opțiunilor de către persoanele îndreptățite la despăgubiri se face prin prezentarea personal sau prin mandatar cu procură autentificată la sediul A.N.P.R., însă numai după emiterea deciziei sau titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile recurentei referitoare vătămarea intereselor sale legitime, întrucât pârâta a răspuns solicitării reclamantei, trimițându-i, prin adresa nr. 51917/ RG din 21 septembrie 2011, informații referitoare la stadiul dosarului nr. 42985/ CC care se află în curs de analiză în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar prin adresa nr. 34046/63250/ RG din 08 decembrie 2011 pârâta a răspuns reclamantei la scrisoarea AR 79969097454 din 25 octombrie 2011 prin care aceasta a revenit cu solicitarea de a i se comunica informațiile solicitate. Împrejurarea că reclamanta nu a fost de acord cu răspunsul pârâtei este nerelevantă, câtă vreme, pârâta a răspuns reclamantei în limita datelor de care dispunea la momentul întocmirii răspunsului.

Prin urmare, înalta Curte împărtășește opinia judecătorului fondului, în sensul că în cauză nu se poate reține nici nesoluționarea în termen a unei cereri și nici refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. 2. Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul. declarat de: S.R. împotriva sentinței civile nr. 56/2012 din 9 martie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință-publică astăzi 6 iunie 2013.