ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4810/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul P.I. a chemat în judecată Comisia

de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara și Comisia Superioară de

Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Ministerul Muncii

Familiei și Protecției Sociale, solicitând instanței ca în contradictoriu cu

aceste două pârâte să dispună:

- anularea Deciziei

nr. 8875 din 20 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară

- anularea

certificatului nr. 79275 din 05 iulie 2010 eliberat de Comisia de Evaluare a

Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara

- obligarea Comisiei

Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți la emiterea unui

nou certificat prin care să-i fie recunoscut dreptul la asistent personal,

respectiv la indemnizație potrivit legii.

În motivarea acțiunii,

reclamantul susține că prin certificatul de încadrare în grad de handicap

numărul 70608 din 27 iulie 2009 a fost încadrat în gradul de handicap grav cu

asistent personal, fiindu-i acordate drepturile prevăzute de Legea nr.

448/2006.

La data de 05 iulie

2010, cu ocazia reevaluării, reclamantului i se eliberează certificatul de

încadrare în grad de handicap nr. 79275 din 05 iulie 2010 prin care i se

menține gradul de handicap grav, însă nu i s-a aprobat și dreptul la asistent

personal.

Reclamantul a solicitat

Comisiei Superioare revizuirea acestui grad de handicap, depunând toate actele

medicale necesare, însă, rezultatul nu a fost favorabil.

Apreciază că nu se

justifica retragerea dreptului la asistent personal, atâta timp cât este vorba

despre un handicap ireversibil iar sănătatea sa a evoluat în mod defavorabil în

anul 2010.

Prin întâmpinarea

formulată, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a invocat

excepția lipsei capacității procesuale de folosință, a lipsei capacității

procesuale pasive, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune.

La rândul său Comisia

Superioară a solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă,

pentru lipsa plângerii prealabile și în subsidiar ca nefondată.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr.

296 din 12 octombrie 2011 a respins excepțiile invocate de către pârâta Comisia

de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și soluționând în fond cauza a

respins-o ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această sentință instanța a reținut cu privire la excepțiile invocate

următoarele:

- În ceea ce privește

procedura prealabilă s-a reținut că demersul prealabil poate fi realizat fie pe

calea recursului grațios fie a recursului ierarhic.

În speță, reține

instanța procedura prealabilă a fost îndeplinită pe calea recursului grațios

astfel că a-i cere reclamantului să mai realizeze o procedură prealabilă apare

ca o sarcină împovărătoare și inutilă.

- În ce privește

excepțiile lipsei calității procesuale de folosință, lipsei capacității

procesuale de exercițiu și lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de

Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara s-a reținut că nu pot fi

primite, întrucât fiind emitentul certificatului nr. 79275/2010 și având

competența pentru emiterea acestuia, Consiliul Județean Hunedoara - Comisia de

evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul acestuia are capacitate de

drept administrativ și implicit calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, s-a

reținut că reclamantul suferă de tulburări psihoemoționale, în contextul bolii

și necesită suport afectiv și familial, acordându-i-se doar grad de handicap

grav fără asistent personal.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul P.I., criticând sentința pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a

susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât a

hotărât înlăturarea asistentului personal în cursul anului 2010, deși atât în

anul 2009, cât și în anul 2011, în urma reevaluării și eliberării

certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 4439 din 7 iulie 2011,

deficiența funcțională este calificată gravă cu asistent personal.

Recursul este fondat

urmând să fie admis pentru următoarele considerente:

În fapt, prin

certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 70608 din 27 iulie 2009

reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal,

fiindu-i acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006.

Cu ocazia reevaluării

la data de 5 iulie 2010 reclamantului i s-a eliberat certificatul de încadrare

în grad de handicap nr. 79275, prin care i s-a menținut gradul de handicap,

fără a i se fi acordat și dreptul la asistent personal.

Deși a atacat cu

plângere acest certificat, de încadrare în grad de handicap nr. 8875 din 20

decembrie 2010, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap

a păstrat încadrarea în grad de handicap, însă, tot fără însoțitor.

Astfel, prin raportul

de evaluare complexă nr. 28309 din 15 iunie 2010 s-a reținut că reclamantul

beneficiază de o autonomie minoră, și suferă de tulburări psihoemoționale,

necesitând suport afectiv și familial, propunerea fiind de acordare a gradului

de handicap grav fără asistent personal.

La baza acestui

raport a stat și ancheta socială.

Din analiza

raportului de evaluare ca și a anchetei sociale, rezultă că părțile sunt de

acord asupra faptului că reclamantul a fost încadrat în gradul I de handicap -

handicap grav, însă, prin actele administrative deduse judecății, contestă

dreptul acestuia la asistent personal.

Așadar, problema

dedusă judecății este aceea dacă recurentul se încadrează în prevederile art.

35 din Legea nr. 448/2006, adică dacă are dreptul de a beneficia de asistent

personal.

Textul legal anterior

nominalizat dispune că acest beneficiu poate fi acordat doar persoanelor cu

handicap grav, în baza evaluării socio-psiho-medicale.

În cauză, însă,

intimații-pârâți nu au contestat încadrarea recurentului în gradul I de

handicap - handicap grav - dar au apreciat că situația personală a acestuia nu

îl îndreptățește să beneficieze de asistent personal, fără a nominaliza în

actul administrativ dedus judecății care sunt criteriile medico-psiho-sociale,

aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al Ministerului Muncii Familiei și

Protecției Sociale și nr. 1992 ale Ministerului Sănătății Publice din 2007, pe

care recurentul nu le satisface.

Așa fiind, concluzia

la care a ajuns instanța de fond, în sensul că cele două Comisii de evaluare a

persoanelor adulte cu handicap au realizat o justă aplicare a criteriilor

medico-psiho-sociale stabilite de Ordinul comun nr. 762/2007 și 1992/2007 al

Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Sănătății

Publice este greșită, recursul declarat în cauză, urmând să fie admis și, pe

cale de consecință, se vor anula cele două acte administrative contestate,

obligând Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să

emită o nouă decizie de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav cu

asistent personal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de P.I., împotriva Sentinței nr. 296 din 12 octombrie 2011 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte

sentința atacată, în sensul că admite acțiunea reclamantului P.I.

Anulează Decizia nr.

8875 din 20 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluarea a

Persoanelor Adulte cu Handicap și certificatul nr. 79275 din 5 iulie 2010 emis

de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului

Județean Hunedoara.

Obligă pârâta Comisia

Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la emiterea unei noi

decizii, de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav, cu asistent

personal.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - GV