ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4810/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul P.I. a chemat în judecată Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceste două pârâte să dispună: - anularea Deciziei nr. 8875 din 20 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară - anularea certificatului nr. 79275 din 05 iulie 2010 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara - obligarea Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți la emiterea unui nou certificat prin care să-i fie recunoscut dreptul la asistent personal, respectiv la indemnizație potrivit legii.

În motivarea acțiunii, reclamantul susține că prin certificatul de încadrare în grad de handicap numărul 70608 din 27 iulie 2009 a fost încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal, fiindu-i acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006. La data de 05 iulie 2010, cu ocazia reevaluării, reclamantului i se eliberează certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 79275 din 05 iulie 2010 prin care i se menține gradul de handicap grav, însă nu i s-a aprobat și dreptul la asistent personal. Reclamantul a solicitat Comisiei Superioare revizuirea acestui grad de handicap, depunând toate actele medicale necesare, însă, rezultatul nu a fost favorabil.

Apreciază că nu se justifica retragerea dreptului la asistent personal, atâta timp cât este vorba despre un handicap ireversibil iar sănătatea sa a evoluat în mod defavorabil în anul 2010. Prin întâmpinarea formulată, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință, a lipsei capacității procesuale pasive, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune. La rândul său Comisia Superioară a solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, pentru lipsa plângerii prealabile și în subsidiar ca nefondată. Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 296 din 12 octombrie 2011 a respins excepțiile invocate de către pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și soluționând în fond cauza a respins-o ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut cu privire la excepțiile invocate următoarele: - În ceea ce privește procedura prealabilă s-a reținut că demersul prealabil poate fi realizat fie pe calea recursului grațios fie a recursului ierarhic. În speță, reține instanța procedura prealabilă a fost îndeplinită pe calea recursului grațios astfel că a-i cere reclamantului să mai realizeze o procedură prealabilă apare ca o sarcină împovărătoare și inutilă.

- În ce privește excepțiile lipsei calității procesuale de folosință, lipsei capacității procesuale de exercițiu și lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara s-a reținut că nu pot fi primite, întrucât fiind emitentul certificatului nr. 79275/2010 și având competența pentru emiterea acestuia, Consiliul Județean Hunedoara - Comisia de evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul acestuia are capacitate de drept administrativ și implicit calitate procesuală pasivă. Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul suferă de tulburări psihoemoționale, în contextul bolii și necesită suport afectiv și familial, acordându-i-se doar grad de handicap grav fără asistent personal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P.I., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât a hotărât înlăturarea asistentului personal în cursul anului 2010, deși atât în anul 2009, cât și în anul 2011, în urma reevaluării și eliberării certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 4439 din 7 iulie 2011, deficiența funcțională este calificată gravă cu asistent personal. Recursul este fondat urmând să fie admis pentru următoarele considerente: În fapt, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 70608 din 27 iulie 2009 reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap grav cu asistent personal, fiindu-i acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006.

Cu ocazia reevaluării la data de 5 iulie 2010 reclamantului i s-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 79275, prin care i s-a menținut gradul de handicap, fără a i se fi acordat și dreptul la asistent personal. Deși a atacat cu plângere acest certificat, de încadrare în grad de handicap nr. 8875 din 20 decembrie 2010, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a păstrat încadrarea în grad de handicap, însă, tot fără însoțitor. Astfel, prin raportul de evaluare complexă nr. 28309 din 15 iunie 2010 s-a reținut că reclamantul beneficiază de o autonomie minoră, și suferă de tulburări psihoemoționale, necesitând suport afectiv și familial, propunerea fiind de acordare a gradului de handicap grav fără asistent personal.

La baza acestui raport a stat și ancheta socială. Din analiza raportului de evaluare ca și a anchetei sociale, rezultă că părțile sunt de acord asupra faptului că reclamantul a fost încadrat în gradul I de handicap - handicap grav, însă, prin actele administrative deduse judecății, contestă dreptul acestuia la asistent personal. Așadar, problema dedusă judecății este aceea dacă recurentul se încadrează în prevederile art. 35 din Legea nr. 448/2006, adică dacă are dreptul de a beneficia de asistent personal. Textul legal anterior nominalizat dispune că acest beneficiu poate fi acordat doar persoanelor cu handicap grav, în baza evaluării socio-psiho-medicale.

În cauză, însă, intimații-pârâți nu au contestat încadrarea recurentului în gradul I de handicap - handicap grav - dar au apreciat că situația personală a acestuia nu îl îndreptățește să beneficieze de asistent personal, fără a nominaliza în actul administrativ dedus judecății care sunt criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale și nr. 1992 ale Ministerului Sănătății Publice din 2007, pe care recurentul nu le satisface.

Așa fiind, concluzia la care a ajuns instanța de fond, în sensul că cele două Comisii de evaluare a persoanelor adulte cu handicap au realizat o justă aplicare a criteriilor medico-psiho-sociale stabilite de Ordinul comun nr. 762/2007 și 1992/2007 al Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale și Ministerului Sănătății Publice este greșită, recursul declarat în cauză, urmând să fie admis și, pe cale de consecință, se vor anula cele două acte administrative contestate, obligând Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită o nouă decizie de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav cu asistent personal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de P.I., împotriva Sentinței nr. 296 din 12 octombrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că admite acțiunea reclamantului P.I. Anulează Decizia nr. 8875 din 20 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluarea a Persoanelor Adulte cu Handicap și certificatul nr. 79275 din 5 iulie 2010 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Hunedoara. Obligă pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la emiterea unei noi decizii, de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav, cu asistent personal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2012. Procesat de GGC - GV