ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 411/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului

Brăila, reclamanta SC M. SA Brăila a chemat în judecată A.N.A.F. - A.N.V. - D.T.V.T.V.

din cadrul M.E.F. solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții să

dispună anularea actului administrativ din 6 martie 2008 și încadrarea

produsului „băutura alcoolică mixtă cu aromă de vodkă în poziția tarifară

corespunzătoare, respectiv în categoria prevăzută de art. 172 din Legea nr. 571/

2003, C. fis.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că produsul menționat mai sus a fost greșit încadrat de

către pârâtă, categoriile precizate de aceasta referindu-se la alte băuturi

spirtoase, respectiv rachiuri și alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic

volum de maximum 80%. În opinia reclamantei, produsul lor se încadrează la

pozițiile tarifare, conform art. 172 pct. 1 din Legea nr. 571/2003 și a

punctului de vedere emis de D.L.D.A. din cadrul M.E.F.

Tribunalul Brăila,

prin sentința civilă nr. 345 din 6 noiembrie 2008 și-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, având în vedere

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ.

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 12 din

23 ianuarie 2009 a admis contestația reclamantei SC M. SA Brăila dispunând

anularea actului administrativ din 6 martie 2008 emisă de A.N.A.F. - A.N.V. - D.T.V.T.V.

De asemenea, a dispus

încadrarea produsului reclamantei „băutură alcoolică mixtă cu aromă de vodkă în

poziția tarifară corespunzătoare, respectiv categoria prevăzută de art. 172 din

Legea nr. 571/2003 și a obligat pârâta A.N.A.F. - A.N.V. - D.T.V.T.V. București

să plătească reclamantei SC M. SA Brăila suma de 3.000 lei cheltuieli de

judecată.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că nu poate fi primită susținerea pârâtei

că „băutura alcoolică mixtă cu aromă de vodkă care conține 1,7 litri de alcool provenit din fermentație și restul alcool etilic provenit din distilare,

compoziție care conferă produsului caracterul esențial de băutură alcoolică

provenită din distilare.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs D.R.A.O.V. Galați în numele și pentru A.N.V., care a

susținut, în esență, că instanța de fond a dat o hotărâre nelegală și netemeinică,

interpretând și aplicând în mod greșit dispozițiile legale incidente în cauză.

Astfel, argumentează

recurenta, instanța de fond și-a însușit în mod greșit concluzia expertului

tehnic, potrivit căruia băutura alcoolică în litigiu se încadrează în prevederile

art. 172 din C. fisc., ca produs intermediar, la Codul tarifar din 22 iunie 00.59 (când este îmbuteliat în recipiente de maxim 2 litri) și la Codul tarifar (când este îmbuteliat în recipiente de peste 2 litri).

Recurenta a mai

susținut că instanța de fond a ignorat faptul că băutura alcoolică în litigiu a

fost obținută prin realizarea unei combinații în cadrul căreia alcoolul etilic volum

a fost folosit, în timp ce băutura cu fermentare liniștită a fost folosită,

astfel încât concentrația alcoolică volum este conferită de cantitatea de

alcool etilic folosită.

Societatea comercială

intimată a depus întâmpinare prin care a susținut că soluția instanței de fond

este legală și temeinică, clasificarea tarifară a băuturii în litigiu și

respectiv 22 august, fiind greșită.

A mai susținut că, în

raport cu criteriile prevăzute la art. 172 din C. fisc., băutura în litigiu se

încadrează în codul tarifar 22 iunie 00.59 și respectiv 22 iunie 00.89, în

funcție de capacitatea recipientului în care era îmbuteliată, așa cum în mod

corect a stabilit și expertul tehnic.

Recursul este

întemeiat.

Într-adevăr, expertul

tehnic judiciar în specialitatea tehnologia produselor alimentare, explicând

tehnologia producerii „băuturii alcoolice mixte cu aromă de vodcă”, a

considerat că aceasta se încadrează în prevederile art. 172 din C. fisc., ca

produs intermediar, din Titlul VII, Secțiunea a II-a - Accize și alte taxe

specifice, Codul tarifar 22 iunie 00.59 (dacă este îmbuteliat în recipiente de

maxim 2 litri inclusiv) și codul tarifar 22 iunie 00.89 (dacă este ambalat în

recipiente de peste 2 litri), ceea ce reprezintă o depășire a limitelor de expertiză

și, în același timp, de competență, încadrarea tarifară fiind o operațiune

juridică dată în competența organelor fiscal-vamale.

Așa cum rezultă din

actele și lucrările dosarului, la cererea societății comerciale intimate, D.T.V.T.V.

din cadrul A.N.V., cu Actul din 6 martie 2008, a încadrat, între altele, la pct.

1 produsul „Băutură alcoolică mixtă cu aromă de vodkă, în raport de capacitatea

ambalajului în care se îmbuteliază.

De asemenea, mai

rezultă că băutura în litigiu reprezintă un amestec obținut din combinarea

băutură fermentată liniștită, alcool etilic, aromă naturală, apă dedurizată,

astfel că la obținerea unei cantități de 1.000 litri se folosesc 104 litri de

băutură fermentată liniștită și 212 litri alcool etilic.

Astfel, în raport cu

proporția preponderentă a alcoolului etilic, autoritatea competentă, a stabilit

că băutura alcoolică în litigiu se clasifică (alte băuturi spirtoase), în

funcție de capacitatea ambalajului în care se îmbuteliază.

Deci, potrivit celor

două reguli generale de interpretare, ceea ce este determinant, în clasificarea

poziției tarifare a unui produs, îl reprezintă, pe de o parte, caracteristicile

și proprietățile obiective ale materialelor componente și, pe de altă parte

identificarea acelui material care conferă produsului caracterul esențial, așa

cum a procedat organul competent în cauza de față.

Astfel, din moment ce

băutura alcoolică în litigiu a căpătat acest caracter prin folosirea

preponderentă alcool etilic, în raport cu folosirea băuturii fermentate

liniștită, clasificarea acesteia este judicioasă și legală.

În concluzie, soluția

instanței de fond este nelegală și netemeinică, urmând a fi desființată și,

rejudecând cauza, acțiunea societății comerciale va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de D.R.A.O.V. Galați, în numele și pentru A.N.V. împotriva sentinței

civile nr. 12 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și pe fond respinge acțiunea formulată de SC M. SA Brăila, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 ianuarie 2010.