ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2012

HOTĂRÂRE
05.10.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal, reclamanta SC P. SRL Brăila, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P.

Brăila, anularea deciziei, de reverificare nr. 35812 din 25 octombrie 2010,

deciziei de impunere nr. 101 din 27 octombrie 2010, dispoziției privind

măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 25931 din 27 octombrie

2010, și raportului de inspecție fiscală nr. R1. din 27 octombrie 2010, cap.

III, pct. 4 referitor la T.V.A., precum și exonerarea de la plata obligațiilor

bugetare stabilite prin aceste acte.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că reverificarea referitoare la T.V.A. a fost

efectuată înainte de emiterea deciziei de reverificare, contribuabilul fiind

lipsit de dreptul la informare și apărare.

A mai arătat

reclamanta că inspectorii fiscali au încălcat principiul unicității inspecției

fiscale, consacrat de art. 105 alin. (3) C. proc. fisc. , neputând fi primită

motivarea în sensul că pârâta nu a avut cunoștință de starea de insolvență a SC

Referitor la decizia de

reverificare pentru T.V.A. aferentă perioadei 01 ianuarie - 30 aprilie 2008,

reclamanta a susținut că nu este semnată de conducătorul inspecției fiscale,

consecința fiind nulitatea actului.

Pentru perioada supusă

reverificării, reclamanta a solicitat de trei ori rambursarea T.V.A., inclusiv cea

aferentă relațiilor contractuale cu SC N. SRL, fiind emise decizii de rambursare

a T.V.A.

În fine, reclamanta a

susținut că facturile fiscale nefiind emise de reclamantă, ci de SC N. SRL, nu i

se poate imputa reclamantei lipsa mențiunii „societate în insolvență”, prin antrenarea

răspunderii fiscale personale.

Curtea de Apel Galați,

secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 287 din 20 septembrie

2011, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC P. SRL Brăila, în contradictoriu

cu pârâta D.G.F.P. Brăila, a anulat în parte decizia nr. 19 din 12 ianuarie 2011

emisă de D.G.F.P. Brăila, decizia de reverificare nr. D1., decizia de impunere nr.

D2., dispoziția nr. DI1./2010 și raportul de inspecție fiscală nr. R1./2010, a constatat

nelegalitatea refacerii inspecției fiscale pentru perioada 01 ianuarie  - 30

aprilie 2008 și a exonerat reclamanta de plata T.V.A., majorări și penalități de

întârziere pentru această perioadă.

Pentru a pronunța sentința,

prima instanță a reținut că au fost încălcate prevederile art. 105 alin. (3) C.

proc. fisc., potrivit cărora inspecția fiscală se realizează o singură dată pentru

fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat

și pentru fiecare perioadă supusă impozitării.

S-a mai reținut că motivarea

deciziei nr. 19/2011 în sensul că reverificarea a fost dispusă deoarece echipele

de inspecție fiscală nu au avut cunoștință de starea de insolvență a SC N. SRL,

nu poate fi primită, procedura insolvenței fiind declanșată prin sentința comercială

nr. 511 din 29 noiembrie 2007 chiar la solicitarea D.G.F.P. - A.F.P. Brăila.

Referitor la celelalte

motive invocate, instanța a constatat că reclamanta nu a făcut dovada susținerilor

sale, conform art. 1169 C. civ., acestea fiind apreciate ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs pârâta D.G.F.P. Brăila, solicitând modificarea ei în sensul respingerii

acțiunii reclamantei, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

În esență, recurenta -

pârâtă a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a

art. 105 alin. (3) din C. proc. fisc., în sensul că instanța nu a luat în considerare

elementele suplimentare, constând în lipsa mențiunii „societate aflată în insolvență”

pe facturile emise de SC N. SRL Brăila, circumscrise ipotezei prevăzute în textul

legal menționat.

Recurenta - pârâtă a mai

arătat că deschiderea procedurii de insolvență a SC N. SRL Brăila nu a fost cerută

de D.G.F.P. Brăila, așa cum a reținut prima instanță, ci de o altă instituție respectiv

de către Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Brăila, care are competența

de a solicita deschiderea procedurii de insolvență, fiind organul fiscal abilitat

legal să administreze creanțele fiscale ale debitoarei SC N. SRL Brăila.

Recurenta - pârâtă a invocat,

de asemenea, prevederile art. 155 alin. (5) lit. k) din C. fisc., ce instituie obligația

operatorului economic care emite facturile de a înscrie, "în cazul în care

nu se datorează taxa trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu sau

din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri

sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare

inversă".

În fine, recurenta - pârâtă

a arătat că operațiunilor supuse reverificării le erau aplicabile măsurile de simplificare

reglementată în art. 160 din C. fisc., de a căror respectare sunt responsabili atât

furnizorii/prestatorii, cât și beneficiarii, aceștia din urmă fiind obligați ca,

în situația în care furnizorul/prestatorul nu

a menționat «taxare inversă» în facturile

emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la alin. (2), să aplice taxare

inversă, să nu facă plata taxei către furnizor/prestator, să înscrie din proprie

inițiativă mențiunea «taxare inversă» în factură și să îndeplinească obligațiile

prevăzute la alin. (3).

Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma

motivelor invocate de recurenta - pârâtă și a prevederilor art. 304

1

de drept relevante

Actele administrative

fiscale supuse controlului exercitat de instanța de contencios administrativ și

fiscal pe calea prevăzută în art. 218 alin. (2) C. proc. fisc., indicate la

pct. 1.1 din prezenta decizie, au fost emise ca urmare a inspecției fiscale efectuate

în perioada 12 octombrie  - 27 octombrie 2010, în baza avizului de inspecție fiscală

nr. R1. din 27 septembrie 2010, unul dintre obiective fiind acela al verificării

situației fiscale și a operațiunilor relevante în privința taxei pe valoarea adăugată

în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 august 2010.

Așa cum s-a reținut chiar

în cuprinsul deciziei nr. 19 din 12 ianuarie 2011, emisă de D.G.F.P. Brăila în soluționarea

contestației administrative formulate de intimata - reclamantă (pct. 11), societatea

mai fusese verificată anterior în ceea ce privește modul de calcul, evidențiere

și declarare a TVA pentru perioada anterioară datei de 30 aprilie 2008.

În opinia autorității

fiscale, reverificarea fost justificată de identificarea unor elemente suplimentare,

care influențează rezultatele inspecției fiscale anterioare, constând în împrejurarea

că pe facturile fiscale emise de SC N. SRL Brăila nu se regăsea înscrisă mențiunea

„societate aflată în insolvență” potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) din Legea

nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, echipele de inspecție fiscală neavând

cunoștință, la momentul respectiv, de această situație juridică în temeiul căreia

ar fi fost obligatorie aplicarea măsurilor de simplificare prevăzute în art. 160

din C. fisc.

Instanța de control judiciar

împărtășește însă concluzia la care a ajuns judecătorul fondului, în sensul că decizia

de reverificare a situației TVA pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 30 aprilie 2008

încalcă prevederile art. 105 alin. (3) C. proc. fisc., măsurile dispuse sub acest

aspect fiind nelegale.

Potrivit textului normativ

menționat, „(3) Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit,

taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare

perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul inspecției fiscale competent

poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției

fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare

necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori de

calcul care influențează rezultatele acestora."

Faptul că deschiderea

procedurii de insolvență a SC N. SRL nu a fost cerută de D.G.F.P. Brăila însăși,

ci de structura deconcentrată a acesteia, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului

Brăila, nu este în măsură să lipsească de fundament soluția primei instanțe, pentru

că probele cauzei relevă și alte elemente pe baza cărora se ajunge la concluzia

că recurenta - pârâtă putea să cunoască starea de insolvență a SC N. SRL Brăila,

cu un minim de diligență în exercitarea atribuțiilor sale.

Astfel, în raportul de

inspecție fiscală parțială nr. R2. din 20 mai 2008, întocmit de Activitatea de Inspecție

Fiscală din cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Brăila pentru

perioada 01 martie 2008 - 31 martie 2008, s-a consemnat că s-a verificat modul de

înregistrare în evidența tehnico - operativă și contabilă a SC N. SRL Brăila a facturilor

emise de către SC P. SRL Brăila și nu s-au constatat deficiențe care să conducă

la modificarea bazei impozabile aferente TVA colectate ori neconcordanțe între balanța

de verificare, finalul de comparări și decontul de TVA.

Celelalte motive invocate

de recurenta - pârâtă privesc fondul raportului juridic dedus judecății, astfel

că examinarea lor devine de prisos în condițiile în care instanța de control judiciar

a ajuns la concluzia că soluția judecătorului fondului asupra motivului de nelegalitate,

constând în încălcarea art. 105 alin. (3) C. proc. fisc. este corectă.

adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., nefiind identificate

motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

sau art. 304 pct. 9 și art. 304

1

Respinge recursul formulat

de pârâta D.G.F.P. Brăila împotriva sentinței nr. 287 din 29 septembrie 2011 a Curții

de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 octombrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3656/2015
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ ș
ÎCCJ 2013-04-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4946/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 30 iulie 2012 pe rolul Curții de Apel Galați, reclamantul
ÎCCJ 2013-02-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 518/2013
, aprobate prin H.G. nr. 44/2004. Expunând pe larg derularea operațiunilor de natură contractuală și fiscală, reclamanta susține, în esență, că, prin actele contestate în mod eronat au fost stabilite obligații fiscale suplimentare în sarcin
ÎCCJ 2010-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1060/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 107 din 12 mai 2009, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC M.I
ÎCCJ 2013-10-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6767/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclam
Sursă