ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3984/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și
fiscal, reclamanta SC P. SRL Brăila, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P.
Brăila, anularea deciziei, de reverificare nr. 35812 din 25 octombrie 2010,
deciziei de impunere nr. 101 din 27 octombrie 2010, dispoziției privind
măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală nr. 25931 din 27 octombrie
2010, și raportului de inspecție fiscală nr. R1. din 27 octombrie 2010, cap.
III, pct. 4 referitor la T.V.A., precum și exonerarea de la plata obligațiilor
bugetare stabilite prin aceste acte.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că reverificarea referitoare la T.V.A. a fost
efectuată înainte de emiterea deciziei de reverificare, contribuabilul fiind
lipsit de dreptul la informare și apărare.
A mai arătat
reclamanta că inspectorii fiscali au încălcat principiul unicității inspecției
fiscale, consacrat de art. 105 alin. (3) C. proc. fisc. , neputând fi primită
motivarea în sensul că pârâta nu a avut cunoștință de starea de insolvență a SC
N. SRL
Referitor la decizia de
reverificare pentru T.V.A. aferentă perioadei 01 ianuarie - 30 aprilie 2008,
reclamanta a susținut că nu este semnată de conducătorul inspecției fiscale,
consecința fiind nulitatea actului.
Pentru perioada supusă
reverificării, reclamanta a solicitat de trei ori rambursarea T.V.A., inclusiv cea
aferentă relațiilor contractuale cu SC N. SRL, fiind emise decizii de rambursare
a T.V.A.
În fine, reclamanta a
susținut că facturile fiscale nefiind emise de reclamantă, ci de SC N. SRL, nu i
se poate imputa reclamantei lipsa mențiunii „societate în insolvență”, prin antrenarea
răspunderii fiscale personale.
Hotărârea primei instanțe
Curtea de Apel Galați,
secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 287 din 20 septembrie
2011, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC P. SRL Brăila, în contradictoriu
cu pârâta D.G.F.P. Brăila, a anulat în parte decizia nr. 19 din 12 ianuarie 2011
emisă de D.G.F.P. Brăila, decizia de reverificare nr. D1., decizia de impunere nr.
D2., dispoziția nr. DI1./2010 și raportul de inspecție fiscală nr. R1./2010, a constatat
nelegalitatea refacerii inspecției fiscale pentru perioada 01 ianuarie - 30
aprilie 2008 și a exonerat reclamanta de plata T.V.A., majorări și penalități de
întârziere pentru această perioadă.
Pentru a pronunța sentința,
prima instanță a reținut că au fost încălcate prevederile art. 105 alin. (3) C.
proc. fisc., potrivit cărora inspecția fiscală se realizează o singură dată pentru
fiecare impozit, taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat
și pentru fiecare perioadă supusă impozitării.
S-a mai reținut că motivarea
deciziei nr. 19/2011 în sensul că reverificarea a fost dispusă deoarece echipele
de inspecție fiscală nu au avut cunoștință de starea de insolvență a SC N. SRL,
nu poate fi primită, procedura insolvenței fiind declanșată prin sentința comercială
nr. 511 din 29 noiembrie 2007 chiar la solicitarea D.G.F.P. - A.F.P. Brăila.
Referitor la celelalte
motive invocate, instanța a constatat că reclamanta nu a făcut dovada susținerilor
sale, conform art. 1169 C. civ., acestea fiind apreciate ca neîntemeiate.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe
a declarat recurs pârâta D.G.F.P. Brăila, solicitând modificarea ei în sensul respingerii
acțiunii reclamantei, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304
pct. 9 C. proc. civ.
În esență, recurenta -
pârâtă a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a
art. 105 alin. (3) din C. proc. fisc., în sensul că instanța nu a luat în considerare
elementele suplimentare, constând în lipsa mențiunii „societate aflată în insolvență”
pe facturile emise de SC N. SRL Brăila, circumscrise ipotezei prevăzute în textul
legal menționat.
Recurenta - pârâtă a mai
arătat că deschiderea procedurii de insolvență a SC N. SRL Brăila nu a fost cerută
de D.G.F.P. Brăila, așa cum a reținut prima instanță, ci de o altă instituție respectiv
de către Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Brăila, care are competența
de a solicita deschiderea procedurii de insolvență, fiind organul fiscal abilitat
legal să administreze creanțele fiscale ale debitoarei SC N. SRL Brăila.
Recurenta - pârâtă a invocat,
de asemenea, prevederile art. 155 alin. (5) lit. k) din C. fisc., ce instituie obligația
operatorului economic care emite facturile de a înscrie, "în cazul în care
nu se datorează taxa trimiterea la dispozițiile aplicabile din prezentul titlu sau
din Directiva 112 sau orice altă mențiune din care să rezulte că livrarea de bunuri
sau prestarea de servicii face obiectul unei scutiri sau a procedurii de taxare
inversă".
În fine, recurenta - pârâtă
a arătat că operațiunilor supuse reverificării le erau aplicabile măsurile de simplificare
reglementată în art. 160 din C. fisc., de a căror respectare sunt responsabili atât
furnizorii/prestatorii, cât și beneficiarii, aceștia din urmă fiind obligați ca,
în situația în care furnizorul/prestatorul nu
a menționat «taxare inversă» în facturile
emise pentru bunurile/serviciile care se încadrează la alin. (2), să aplice taxare
inversă, să nu facă plata taxei către furnizor/prestator, să înscrie din proprie
inițiativă mențiunea «taxare inversă» în factură și să îndeplinească obligațiile
prevăzute la alin. (3).
II. Considerentele Înaltei
Curți asupra recursului
Examinând cauza prin prisma
motivelor invocate de recurenta - pârâtă și a prevederilor art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Argumente de fapt și
de drept relevante
Actele administrative
fiscale supuse controlului exercitat de instanța de contencios administrativ și
fiscal pe calea prevăzută în art. 218 alin. (2) C. proc. fisc., indicate la
pct. 1.1 din prezenta decizie, au fost emise ca urmare a inspecției fiscale efectuate
în perioada 12 octombrie - 27 octombrie 2010, în baza avizului de inspecție fiscală
nr. R1. din 27 septembrie 2010, unul dintre obiective fiind acela al verificării
situației fiscale și a operațiunilor relevante în privința taxei pe valoarea adăugată
în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 august 2010.
Așa cum s-a reținut chiar
în cuprinsul deciziei nr. 19 din 12 ianuarie 2011, emisă de D.G.F.P. Brăila în soluționarea
contestației administrative formulate de intimata - reclamantă (pct. 11), societatea
mai fusese verificată anterior în ceea ce privește modul de calcul, evidențiere
și declarare a TVA pentru perioada anterioară datei de 30 aprilie 2008.
În opinia autorității
fiscale, reverificarea fost justificată de identificarea unor elemente suplimentare,
care influențează rezultatele inspecției fiscale anterioare, constând în împrejurarea
că pe facturile fiscale emise de SC N. SRL Brăila nu se regăsea înscrisă mențiunea
„societate aflată în insolvență” potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, echipele de inspecție fiscală neavând
cunoștință, la momentul respectiv, de această situație juridică în temeiul căreia
ar fi fost obligatorie aplicarea măsurilor de simplificare prevăzute în art. 160
din C. fisc.
Instanța de control judiciar
împărtășește însă concluzia la care a ajuns judecătorul fondului, în sensul că decizia
de reverificare a situației TVA pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 30 aprilie 2008
încalcă prevederile art. 105 alin. (3) C. proc. fisc., măsurile dispuse sub acest
aspect fiind nelegale.
Potrivit textului normativ
menționat, „(3) Inspecția fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit,
taxă, contribuție și alte sume datorate bugetului general consolidat și pentru fiecare
perioadă supusă impozitării. Prin excepție, conducătorul inspecției fiscale competent
poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției
fiscale și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare
necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuării verificărilor sau erori de
calcul care influențează rezultatele acestora."
Faptul că deschiderea
procedurii de insolvență a SC N. SRL nu a fost cerută de D.G.F.P. Brăila însăși,
ci de structura deconcentrată a acesteia, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Brăila, nu este în măsură să lipsească de fundament soluția primei instanțe, pentru
că probele cauzei relevă și alte elemente pe baza cărora se ajunge la concluzia
că recurenta - pârâtă putea să cunoască starea de insolvență a SC N. SRL Brăila,
cu un minim de diligență în exercitarea atribuțiilor sale.
Astfel, în raportul de
inspecție fiscală parțială nr. R2. din 20 mai 2008, întocmit de Activitatea de Inspecție
Fiscală din cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Brăila pentru
perioada 01 martie 2008 - 31 martie 2008, s-a consemnat că s-a verificat modul de
înregistrare în evidența tehnico - operativă și contabilă a SC N. SRL Brăila a facturilor
emise de către SC P. SRL Brăila și nu s-au constatat deficiențe care să conducă
la modificarea bazei impozabile aferente TVA colectate ori neconcordanțe între balanța
de verificare, finalul de comparări și decontul de TVA.
Celelalte motive invocate
de recurenta - pârâtă privesc fondul raportului juridic dedus judecății, astfel
că examinarea lor devine de prisos în condițiile în care instanța de control judiciar
a ajuns la concluzia că soluția judecătorului fondului asupra motivului de nelegalitate,
constând în încălcarea art. 105 alin. (3) C. proc. fisc. este corectă.
Temeiul legal al soluției
adoptate în recurs
Având în vedere toate
considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., nefiind identificate
motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
sau art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat
de pârâta D.G.F.P. Brăila împotriva sentinței nr. 287 din 29 septembrie 2011 a Curții
de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 octombrie 2012.