ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2241/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1020 din 24 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibil recursul declarat de Ș.C. împotriva deciziei nr. 835/R/CONT din 9 septembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunțată într-o revizuire, și că potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul T.I.

La termenul din 15 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că niciuna dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii, deși procedura de citare a fost legal îndeplinită, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. Datorită faptului că în termen de un an de la suspendare nici una dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc.

civ. Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”, iar potrivit art. 249 C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes”. Cum, în speță, de la data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit nici un fel de acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 din C. proc.

civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de T.I. împotriva deciziei nr. 1020 din 6 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2012.