ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5110/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 2317 din 13 mai 2010,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta M.T.R., în contradictoriu

cu pârâții M.S. și D.A., prin care s-a solicitat anularea Ordinului M.S. nr. R.1292

și 1293 din 22 iunie 2009 reintegrarea în funcția deținută anterior și plata

drepturilor salariale.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamanta M.T.R., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

La termenul de

judecată din 21 septembrie 2011,

Înalta Curte de

Casație și Justiție

,

secția de contencios

administrativ și fiscal,

a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242

alin. (1) pct. 2) C. proc. civ.

, constatând că nici

una dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu s-a solicitat

judecarea cauzei în lipsă, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Datorită faptului că

în termen de un an de la suspendare nici una dintre părți nu a solicitat

repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta

Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol, din oficiu, în condițiile

prevăzute de art. 252 C. proc. civ., respectiv a fixat termen, cu citarea

părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248

alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ.: „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor,

dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”, iar potrivit art. 249

C. proc. civ. „perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură

făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un

interes”.

Cum, în speță, de la

data suspendării cauzei și până la repunerea acesteia pe rol, pricina a rămas

în nelucrare din vina părților și având în vedere că nu s-au îndeplinit nici un

fel de acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea,

astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face

aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din

oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de

M.T.R. împotriva sentinței nr.

2317 din 13 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 noiembrie 2012.