ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2240/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul F.M. a chemat în judecată A.N.C., solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta să constate refuzul nejustificat al acesteia de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, să-i comunice Ordinul de redobândire a cetățeniei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, să-l programeze pentru depunerea jurământului de credință în maxim 30 de zile de la data emiterii ordinului și să-i plătească suma de 100 RON pe fiecare zi de întârziere cu titlu de daune interese, de la data introducerii acțiunii și până la data primirii Ordinului.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a depus cerere de redobândire a cetățeniei române la data de 31 martie 2010 la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău iar la 21 iulie 2010 a solicitat urgentarea soluționării, însă i s-a comunicat că dosarul se află în lucru. Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 5266 din 22 decembrie 2010 a respins acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată, reținând că acțiunea acestuia a fost depusă la data de 28 iulie 2010, mai înainte de împlinirea termenului de 5 luni prevăzut de lege și, ca atare, nu se pune problema unui refuz nejustificat de soluționare a cererii. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul F.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a susținut, în esență, că pârâta Comisia pentru Cetățenie nu i-a soluționat cererea în termenul de 5 luni prevăzut expres de lege și, că refuzul nejustificat rezultă din depășirea acestui termen, fiind incidente prevederile art. 2 pct. 2 din Legea nr. 554/2004. S-a mai susținut că, deși prin cererea din 21 iulie 2010 a solicitat pârâtei să-i fie emis și comunicat Ordinul de redobândire a cetățeniei române la sediul ales, aceasta nu i-a soluționat acest capăt de cerere nici până la data depunerii recursului de față. Recursul este nefondat. În fapt, cererea reclamantului de redobândire a cetățeniei române a fost depusă la Secția Ambasadei Române la Chișinău la data de 31 martie 2010 și înregistrată apoi la A.N.C.

la data de 21 iunie 2010, primind numărul de înregistrare 27767/RD/2010. Potrivit art. 12 din Legea cetățeniei române, aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru Cetățenie”, propuneri ce îmbracă forma unui raport. Lipsa verificărilor impuse de lege cu privire la persoana celui care solicită redobândirea cetățeniei române face imposibilă înaintarea către președintele A.N.C. a propunerilor la care face referire la art. 12 și 18 alin. (2) din Legea nr. 21/1991. Termenul la care Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române este conform dispozițiilor art. 16 din lege de 5 luni, socotit de la data înregistrării cererii.

Așa fiind, acțiunea reclamantului depusă la data de 28 iulie 2010, înainte de împlinirea termenului de 5 luni, este neîntemeiată, astfel că, în mod corect instanța de fond a reținut că nu ne aflăm în ipoteza unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, respingându-se acțiunea ca neîntemeiată. Examinându-se și din oficiu hotărârea recurată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se existența motivelor de casare recursul declarat de F.M. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de F.M. împotriva sentinței civile 5266 din 22 decembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2012.