ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1934/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1934/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față:

Din analiza actelor

și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei.

de chemare în judecată

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, reclamantul L.M., în contradictoriu cu pârâții

Asociația pentru Adevărul Revoluției din Județul Cluj, Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Ministerul Apărării Naționale, având ca

obiect acțiune în constatarea calității de revoluționar, a solicitat, în baza

dispozițiilor Legii nr. 42/1990, următoarele:

- constatarea

calității de revoluționar pentru motivul că a fost rănit în revoluție și fiind

membru al Asociației pentru Adevărul Revoluției din Județul Cluj (legitimația

nr. 80 din 28 decembrie 1990) a depus dosarul la această asociație în vederea

obținerii certificatului doveditor de revoluționar;

- constatarea

îndeplinirii condițiilor pentru obținerea certificatului doveditor de revoluționar

în baza Legii nr. 42/1990;

- obligarea

Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

și a Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 la acordarea

Titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător

Rănit, prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea nr. 341/2004, cu

modificările și completările ulterioare și care, potrivit Normelor metodologice

cuprinse în H.G. nr. 1.412/2004 de aplicare a Legii nr. 341/2004, se acordă

persoanelor care au fost rănite în perioada 14 decembrie 1989 - 10 ianuarie

1990.

- obligarea pârâților

la acordarea despăgubirilor prevăzute la art. 4 și 5 din Legea nr. 341/2004,

precum și cele conferite de Legea nr. 42/1990 (abrogată);

- obligarea pârâților

la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 06

decembrie 2010, pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie

1989 a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei

calității procesuale. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și

netemeinică.

La data de 11

februarie 2011 și pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a depus la dosar întâmpinare prin care a

invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei procedurii

prealabile potrivit prevederilor art. 109 alin (2) C. proc. civ., raportat la

prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 și excepția

inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că Legea nr. 341/2004 nu prevede posibilitatea

acordării de noi certificate pentru persoane cărora nu le-a fost recunoscută

calitatea de revoluționar în temeiul Legii nr. 42/1990, ci doar posibilitatea

preschimbării certificatelor emise în temeiul acelui act normativ.

Pe fond Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a solicitat

respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 25 martie

2011, Ministerul Apărării Naționale a depus la dosar întâmpinare prin care a

invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii

împotriva Ministerului Apărării Naționale, ca fiind îndreptată împotriva unei

persoane fără calitate procesuală.

instanțe

Prin Sentința nr. 213

din 1 aprilie 2011 Curtea de Apel Cluj, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de

către reclamantul L.M. împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale și a

pârâtului Asociația pentru Adevărul Revoluției din Cluj, urmare a admiterii

excepției lipsei calității procesuale pasive față de acești pârâți.

A admis excepția

inadmisibilității și a respins cererea de chemare în judecată formulată de

către reclamantul L.M. împotriva pârâților Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Potrivit art. 1 din

Legea nr. 42/1990 "pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care

și-au jertfit viața pentru victoria Revoluției din decembrie 1989" se

instituie titlul de Erou-martir al Revoluției Romane din Decembrie 1989. Titlul

de Erou-martir al Revoluției Romane din Decembrie 1989 se conferă post-mortem:

brevetul de atestare și însemnul titlului se predau, spre păstrare, familiei

celui decorat sau părinților, după caz.".

Potrivit art. 2 din

același act normativ "în semn de prețuire și recunoștință pentru cei care

au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 se

instituie titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie

1989.

Titlul de Luptător

pentru Victoria Revoluției Romane din Decembrie 1989 se conferă și celor care

au fost reținuți în perioada 16 - 22 decembrie 1989 ca urmare a participării la

acțiunile pentru victoria revoluției, precum și celor care, în perioada 16 - 25

decembrie 1989, s-au remarcat prin fapte deosebite în lupta pentru victoria

revoluției.

Persoanele prevăzute

la alin. (2) trebuie să facă dovada faptelor deosebite în luptele pentru victoria

revoluției și să fie recomandate de o asociație, un club, o fundație sau o liga

a luptătorilor, legal constituite până la data de 30 decembrie 1992.

În vederea

recunoașterii calității prevăzute de prezenta lege, a eliberării certificatelor

doveditoare și propunerii distincțiilor prevăzute la art. 1, 2, 3 și 4 din

prezenta lege se instituie Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor

Revoluției din decembrie 1989.

Termenul pentru

depunerea dosarelor în vederea recunoașterii calității de luptător pentru

victoria Revoluției române din decembrie 1989 sau de participant la victoria

Revoluției romane din decembrie 1989 este de 90 de zile de la intrarea în

vigoare a prezentei legi.

Eliberarea

certificatelor doveditoare se va face potrivit metodologiei stabilite prin

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, aprobat prin hotărâre a

Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei

legi."

Potrivit art. 5,

titlurile prevăzute la art. 1, 2 și 3, precum și medaliile prevăzute pentru

fiecare titlu se conferă de către Președintele României, la propunerea comisiei

prevăzute la art. 2 alin. (4); competenta comisiei, precum și criteriile de

atribuire a titlurilor sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2 care fac parte

integrantă din prezenta lege.

Curtea a constatat

că, ulterior, Legea nr. 42/1990 a fost abrogată prin intrarea în vigoare a

Legii nr. 341/2004 denumită Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii

care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989.

Potrivit art. 3 alin.

(2) din Legea nr. 341/2004 "(2) titlurile instituite la alin. (1) din lege

se vor acorda, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit

Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi

urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria

Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările

ulterioare".

Potrivit art. 11 din

aceeași lege, Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990

își continuă activitatea în condițiile prezentei legi sub denumirea

"Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989", care va

aviza propunerile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989 privind preschimbarea certificatelor, va soluționa

contestațiile prevăzute la art. 9 alin. (5) și va aviza inițiativele

legislative cu referire la acest moment crucial din istoria României. Comisia

va fi constituită exclusiv din parlamentari care au dobândit una dintre

calitățile prevăzute la art. 3.

Având în vedere

dispozițiile legale sus-menționate, prima instanță a constatat că Ministerul

Apărării Național și Asociația pentru Adevărul Revoluției din Județul Cluj nu

aveau atribuții în ce privește procedura eliberării certificatelor, astfel

încât se justifica admiterea excepției lipsei calității procesuale a acestor

pârâți.

Examinând pretențiile

formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989, în baza dispozițiilor sus-menționate, Curtea a reținut că

acțiunea reclamantului este inadmisibilă.

Pentru a putea

valorifica drepturile ce decurg din calitatea de luptător rănit era necesar ca

reclamantul să inițieze demersul său în timpul în care era aplicabilă Legea nr.

42/1990. Or, potrivit art. 17 din Legea nr. 341/2004 textul de lege care

conferea drepturile solicitate de reclamant este în prezent abrogat.

Față de această

împrejurare, și având în vedere că în prezent Legea nr. 341/2004 reglementează

doar preschimbarea certificatelor deja emise anterior, curtea a reținut că

cererea de chemare în judecată este inadmisibilă.

cauză.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamantul L.M., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, în baza art. 304 pct. 5, 7, 9 și art. 304

1

C. proc.

civ.

În motivarea căii de

atac, recurentul-reclamant a arătat că, dintre excepțiile procesuale și de fond

invocate de intimații-pârâți, instanța a soluționat numai excepția

inadmisibilității, fără a se fi pronunțat cu prioritate asupra excepțiilor de

procedură, așa cum impune art. 137 alin. (1) C. proc. civ., motiv pentru care a

solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, sentința fiind dată cu

încălcarea formelor procedurale prevăzute sub sancțiunea nulității în art. 105

alin. (2) C. proc. civ., iar vătămarea părții fiind presupusă.

De asemenea,

recurentul-reclamant a arătat că prima instanță a admis eronat excepția lipsei

calității procesuale pasive a Asociației pentru Adevărul Revoluției din județul

Cluj, întrucât asociațiile de revoluționari aveau obligația de a emite avize

pentru eliberarea certificatului de revoluționar potrivit Legii nr. 42/1990 și

erau implicate în procedura respectivă, în speță fiind necesară administrarea

de probe pentru verificarea îndeplinirii obligațiilor pârâtei.

În ceea ce privește

calitatea procesuală a Ministerului Apărării Naționale, recurentul-reclamant a

arătat că, dată fiind calitatea sa de militar la data când a fost rănit,

pârâtul menționat a fost implicat în preluarea dosarului de revoluționar și

corespondența cu alte instituții, pronunțându-se cu privire la îndeplinirea

condițiilor referitoare la calitatea de rănit în Revoluție.

intimaților

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a

solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând, în esență, că

recurentul-reclamant nu a făcut dovada existenței unui certificat obținut

conform Legii nr. 42/1990, iar Legea nr. 341/2004 și normele de punere în

aplicare aprobate prin H.G. nr. 1.412/2004 reglementează numai preschimbarea

unor certificate deja existente, iar nu emiterea de titluri noi.

Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat, de asemenea,

întâmpinare, prin care a reiterat și argumentat pe larg excepțiile invocate în

fața primei instanțe și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat,

arătând că în urma verificării în baza de date a Secretariatului de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a rezultat că reclamantului nu

i-a fost conferit, în temeiul Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei

eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și

răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989, cu modificările și

completările ulterioare, titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției

române din decembrie 1989".

Față de aceste

aspecte, a considerat că instanța de fond a reținut în mod corect și legal

faptul că potrivit dispozițiilor art. 7 din H.G. nr. 1.412/2004 privind Normele

metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, în înțelesul prevederilor art. 3

din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea

certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de

noi titluri sau calități de revoluționar.

Astfel, reclamantul

trebuia să se adreseze Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau Comisiei

pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției, singurele abilitate de lege

în perioada 1990 - 1997 să facă propuneri pentru atribuirea acestor titluri,

comisii care și-au încetat activitatea în anul 1997.

Asociația pentru

Adevărul Revoluției din județul Cluj a depus la dosar note scrise prin care a

arătat că nu are nicio culpă în neemiterea unui certificat de revoluționar

pentru recurentul-reclamant și a explicat modul în care erau puse în practică

prevederile Legii nr. 42/1990 pentru fiecare dintre categoriile de

solicitanți-civili, cadre ale Ministerului de Interne și cadre ale Ministerului

Apărării Naționale.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma motivelor invocate de recurentul-reclamant și a prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

și de drept relevante

Recurentul-reclamant

a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a

solicitat, în esență, să se constate că a dobândit calitatea de revoluționar,

să se constate că a îndeplinit condițiile pentru obținerea certificatului

doveditor al calității de revoluționar în baza Legii nr. 42/1990, să i se

acorde Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător

Rănit, conform art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea nr. 341/2004 și

Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1.412/2004 și să i se acorde

despăgubirile cuvenite potrivit Legii nr. 42/1990 și Legii nr. 341/2004.

Așa cum a reținut și

prima instanță, măsurile reglementate în scopul exprimării recunoștinței pentru

eroii - martiri ai Revoluției din Decembrie 1989 și acordării unor drepturi

urmașilor acestora, răniților și luptătorilor pentru Victoria Revoluției au

format obiectul a două legi succesive, Legea nr. 42/1990, în vigoare până în

2004, și Legea nr. 341/2004.

Sub imperiul Legii

nr. 42/1990, recunoașterea calității de Luptător pentru Victoria Revoluției

Române din Decembrie 1989 și acordarea titlului corespunzător se făceau pe baza

cererilor și dovezilor prezentate de persoanele interesate, în condițiile

prevăzute de art. 2 din lege, la comisiile organizate în vederea punerii în

executare a prevederilor acesteia - inițial Comisia pentru aplicarea Legii nr.

42/1990 și apoi Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din

Decembrie 1989, care și-a încetat activitatea la data de 1 mai 1997.

Legea nr. 42/1990 a

fost abrogată prin Legea nr. 341/2004, care a instituit un nou sistem al

titlurilor ce se acordă pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit

viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria

Revoluției române din decembrie 1989, dar a prevăzut expres, în art. 3 alin.

(2), că noile titluri se vor acorda avându-se în vedere calitățile și titlurile

atestate potrivit Legii nr. 42/1990, iar în art. 9 și următoarele a reglementat

procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare eliberate în perioada

1990 - 1997 în temeiul Legii nr. 42/1990, urmând ca titlurile prevăzute în

legea nouă să fie atribuite, prin decret, de către Președintele României, la

propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989, cu avizul Comisiei parlamentare, pe baza certificatelor

doveditoare preschimbate (art. 9 alin. (6)).

Singurele cazuri de

eliberare a noului tip de certificat în absența unui certificat emis în temeiul

Legii nr. 42/1990 pot fi deduse din prevederile art. 10 alin. (4) din Normele

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr.

1.412/2004, conform cărora: "Pot solicita eliberarea noului tip de

certificat și persoanele care au depus, în vederea acordării uneia dintre

calitățile prevăzute de Legea nr. 42/1990, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a

eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a

formularelor tipizate și ale căror nume se regăsesc în listele cuprinzând

propunerile tăcute de SSPR Administrației Prezidențiale pentru eliberarea

titlurilor prevăzute la art. 1 - 3 din Legea nr. 42/1990 republicată, cu

modificările și completările ulterioare, sau în decretele Președintelui

României de atribuire a acestor titluri, publicate în M. Of. al României,

Partea I. În vederea eliberării noului tip de certificat, solicitanții vor

depune la SSPR, în original sau în copie legalizată, documentul din care

rezultă depunerea dosarului la această comisie și adeverința prevăzută la alin.

(3) lit. d)."

Cum reclamantul nu a

făcut dovada că a obținut un certificat doveditor în temeiul Legii nr. 42/1990

sau că s-a adresat măcar comisiei competente, cu o cerere însoțită de actele

doveditoare, anterior datei de 13 mai 1997, prima instanță a reținut corect

inadmisibilitatea demersului judiciar cu obiectul menționat mai sus.

Înalta Curte reține,

în acest sens, că în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a

stabilit, în acord cu principiile cristalizate în practica Curții Europene a

Drepturilor Omului, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate

avea loc decât într-un anumit cadru și cu respectarea anumitor exigențe legale,

între care și stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Cât privește ordinea

soluționării excepțiilor, instanța de control judiciar are în vedere, pe de o

parte, că lipsa calității procesuale, prescripția și tardivitatea (decăderea de

drept material) sunt excepții procesuale de fond, iar nu de procedură, așa cum

susține recurentul-reclamant, și, pe de altă parte, că nu s-a făcut dovada unei

vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale părții care să aibă drept

cauză soluționarea cu prioritate a inadmisibilității și care să nu poată fi

înlăturată decât prin reformarea sentinței.

În fine, Înalta Curte

constată nefondate și criticile referitoare la calitatea procesuală a

Ministerului Apărării Naționale și a Asociației pentru Adevărul Revoluției din

Județul Cluj, în raport cu obiectul acțiunii și cu demersurile efectuate în

concret de recurentul-reclamant și ținând seama de atribuțiile prevăzute în

Legea nr. 42/1990 și în Legea nr. 341/2004.

al soluției adoptate în recurs

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul formulat potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de L.M. împotriva Sentinței nr. 213 din 1 aprilie 2011 a Curții de

Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 aprilie 2012.

Procesat de GGC - AM