ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1014/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 20 octombrie 2009,

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a

solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate existența

calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul B.I.,

născut la data de 30 august 1960, în Sânmihaiul de Câmpie, județul

Bistrița-Năsăud, fiul lui I. și N.

Pârâtul B.I. a depus

la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale

active a reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității, solicitând obligarea reclamantului să elibereze o adeverință din

care să rezulte că nu a avut calitatea de colaborator al securității.

de Apel

Prin Sentința nr.

1.858 din 9 martie 2011 a Curții de Apel București a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul B.I.

De asemenea, instanța

a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâtului privind obligarea reclamantului

la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că nu a avut calitatea de

colaborator al Securității.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că din cuprinsul Notei de Constatare nr.

S/DI/I/1188 din 15 aprilie 2009 și a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei a

rezultat că reclamantul a înțeles să probeze calitatea de colaborator al

Securității în privința pârâtului cu informațiile furnizate de acesta despre

elevii care manifestă interes pentru a lua legătura cu străinii, care audiază

posturi de radio străine și difuzează știrile în rândul altor persoane, despre

elevii care lansează bancuri cu caracter politic.

Instanța a reținut că

relatările consemnate în rapoartele informative ale ofițerilor nu pot beneficia

de o prezumție legală absolută de veridicitate, iar acestea sunt analizate prin

coroborare cu ansamblul probator al cauzei.

Astfel, instanța a

reținut că pârâtul a fost recrutat la vârsta de 16 ani și 8 luni, în anul al

II-lea de liceu, pentru a asigura supravegherea informativă a elevilor din

clasă, precum și de la internatul liceului.

Din documentația

depusă la dosar de către reclamant se evidențiază că nu au fost identificate

materiale olografe ale pârâtului, activitatea acestuia fiind reconstituită

numai din evaluările ofițerilor de securitate, care au considerat că pârâtul a

furnizat materiale bune.

Curtea a apreciat că

informațiile furnizate de reclamant, astfel cum rezultă din consemnările

lucrătorilor de Securitate, nu sunt de natură să îndeplinească celelalte

cerințe ale legii, referitoare la scopul comunicării acestor date, respectiv

denunțarea activităților sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist

sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, în nota

informativă din data de 12 iulie 1977, întocmită de lt. maj. B.I. din cadrul

IJS Bistrița Năsăud, s-au consemnat următoarele: "Vă informez că în seara

zilei de 11 iulie 1977 elevul G.O. din anul II liceu din Poiana Stampei și-a

permis față de colegii de dormitor M.G. anul II A, H.L. anul I A, T.V. II.B,

B.I. II B, R.I. an I B, să spună bancuri pornografice la adresa conducerii de

partid și de stat. Vă informez că până acum nu l-am auzit să lanseze bancuri cu

conținut politic".

Împrejurarea că

ulterior s-a procedat la atenționarea elevului în prezența unor cadre didactice

și a directorului școlii, nu este de natură să conducă la concluzia că prin

informația furnizată, pârâtul ar fi urmărit în mod conștient să-i îngrădească

persoanei respective drepturi și libertăți fundamentale, cum este dreptul la

libera exprimare și propriile opinii.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut că din materialele întocmite de ofițerii de securitate

rezultă că și celelalte informații furnizate de pârât nu se referă la atitudini

sau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ci la preocupările

cotidiene ale unor elevi de liceu, colegi cu el.

În acest sens, în

raportul privind felul cum a decurs recrutarea în calitate de colaborator a

pârâtului, întocmit de ofițerul de securitate la data de 28 martie 1977, se

menționează: "Fiind întrebat ce probleme îi preocupă pe elevi în afară de

învățătură, acesta a afirmat că sportul și muzica, de regulă. La întrebarea

noastră dacă cunoaște elevi care au preocupări de a selecta muzica transmisă de

diferite posturi de radio cum este Europa Liberă, acesta a afirmat că nu

cunoaște astfel de elevi, dar se poate interesa pentru viitor".

Instanța de fond a

reținut că la absolvirea liceului s-a propus scoaterea pârâtului din rețeaua

informativă, după cum reiese din raportul întocmit la data de 25 februarie

1980, în care s-a consemnat: "întrucât a terminat liceul și în prezent

lucrează la CICM secția construcții metalice, unde ofițerul ce răspunde de

obiectiv are surse suficiente și nu îi este util, propunem a se aproba

abandonarea colaboratorului și clasarea dosarelor."

În raport de aceste

elemente de fapt, instanța a constatat că în cauză nu sunt întrunite toate

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, ce definesc

noțiunea de colaborator al Securității, simpla semnare de către pârât a unui

angajament la o vârstă foarte tânără, urmată de furnizarea unor informații ce

nu vizează activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, nefiind de

natură a duce la stabilirea calității de colaborator.

În ceea ce privește

solicitarea pârâtului privind eliberarea de către reclamant a unei adeverințe,

în sensul că nu a colaborat cu Securitatea, Curtea reține că potrivit art. 8

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, "Colegiul Consiliului Național pentru

Studierea Arhivelor Securității ia în discuție nota de constatare și, după caz:

b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției juridice eliberarea unei

adeverințe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de

lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia."

Prin urmare,

eliberarea adeverinței prevăzute de dispozițiile legale menționate se dispune

de către Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității

în cadrul procedurii prealabile de verificare a notei de constatare finalizată

cu infirmarea acesteia, situație care nu se regăsește în speță.

de CNSAS

Împotriva sentinței

instanței de fond a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc. civ.

Recurentul critică

hotărârea sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008. Arată că informația referitoare la colegul care "și-a

permis de față cu colegii de dormitor (...) să spună bancuri pornografice la

adresa conducerii de partid și de stat" era aptă, prin ea însăși, să

justifice stabilirea calității de colaborator al Securității în persoana

pârâtului, mai ales că împotriva persoanei denunțate Securitatea a luat măsuri

concrete.

intimatului B.I.

Prin întâmpinarea

formulată, intimatul a invocat tardivitatea recursului, excepție la care

ulterior, după verificarea dosarului, a renunțat. A mai solicitat respingerea

recursului ca nefondat, reiterând considerentele Curții de apel și insistând

asupra ideii că nu a conștientizat efectele informației furnizate.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma motivului de recurs, a apărărilor intimatului, cât și

potrivit art. 304

1

C. proc. civ., sub toate aspectele, Înalta Curte

constată că recursul este nefondat pentru următoarele argumente:

și de drept relevante

Recurentul-reclamant

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța

de contencios administrativ cu o cerere de constatare a calității de

colaborator al Securității a intimatului-pârât B.I., în temeiul art. 2 lit. b)

din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității.

Intimatul-pârât se

încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existența

sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al

acesteia, fiind verificat din oficiu în virtutea calității sale de consilier

local în cadrul Consiliului Local Sânmihaiul de Câmpie, județul Bistrița

Năsăud, în baza art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din

actul normativ menționat.

După cum rezultă din

prezentarea considerentelor sentinței de la pct. I.2, prima instanță a reținut

că situația de fapt ce se degajă din documentația prezentată de CNSAS nu

justifică îndeplinirea condițiilor legale pentru constatarea calității de colaborator

al Securității în persoana pârâtului B.I.

Aceasta este și

concluzia la care a ajuns Înalta Curte, după reevaluarea întregului context

probator, prin prisma criticilor recurentului. Astfel, din definiția legală

cuprinsă în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, rezultă că este colaborator

al Securității "persoana care a furnizat informații indiferent sub ce

formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de

lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.".

În cazul intimatului,

se reține o singură informație care ar avea aptitudinea să atragă incidența

prevederii legale anterior citate dar instanța de recurs consideră că aceasta

nu se referă la o "atitudine potrivnică regimului totalitar" ci, mai

degrabă, relevă carențe educaționale și de comportament, blamabile și în ziua

de azi.

Susținerea

recurentului că elevului vizat de nota informativă din 12 iulie 1977 s-ar fi

încălcat dreptul la libera exprimare și ar fi suferit consecințe ca urmare a

unui "schimb liber de idei între mai mulți tineri" este în mod vădit

exagerată.

Din nota ofițerului

de securitate B.I. rezultă că urmările au constat în "atenționarea în

prezența unor cadre didactice și a directorului școlii, totodată vor fi chemați

și părinții ...".

Nu în ultimul rând

trebuie avută în vedere vârsta intimatului de la acel moment, sub 17 ani, dar

și atitudinea subiectivă față de organele securității, relevată în nota de

caracterizare nr. 002906 din 22 decembrie 1978: "s-a constatat că fiind

lăsat în pace nu rezolvă sarcinile și nici nu se prezintă cu material

informativ".

Conchizând, Înalta

Curte reține că nu există motive pentru modificarea sau casarea hotărârii

Curții de Apel.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin.

(1) din C. proc. civ. se va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva

Sentinței nr. 1858 din 9 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 24 februarie 2012.

Procesat de GGC - AM