ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3417/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1929 din 14 noiembrie 2011 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis în parte cererea formulată de contestatorii R.A. și R.L., a dispus modificarea hotărârii din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de 92.988,4032 lei și a hotărârii din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de 479.500,8064 lei și a obligat pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA la plata către reclamanți a sumei de 1.683,21 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat pe anii 2009 - 2010 respectiv la plata sumei de 3.600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanții R.A. și R.L. au cumpărat un teren în suprafață de 10.000 mp, situat în comuna Ștefăneștii de Jos, Județul Ilfov, cu prețul de 10.000 euro conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 20 martie 2009. Din totalul acestui teren, suprafața de 3.963 mp a fost expropriată conform H.G. nr. 181/2009 pentru construirea autostrăzii București - Ploiești. Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a dispus exproprierea pentru o suprafață de 2.042 mp cu o despăgubire de 94.846 lei. Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a expropriat o suprafață de teren de 396 mp cu o despăgubire de 6438 lei.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice judiciare în conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 având ca obiective stabilirea valorii de circulație a terenului și stabilirea valorii prejudiciului creat prin expropriere raportat la daunele aduse proprietarului pentru lipsa de folosință a terenului de la momentul la care s-a făcut notarea către C.F. Raportul de expertiză a reținut că valoarea unui metru pătrat de teren în zona expropriată este de 56 euro, astfel că pentru parcela avută în vedere prin hotărârea din 10 mai 2009, valoarea era de 114.352 euro, adică 479.500,80 lei având în vedere că la data expertizei 1 euro echivala cu 4,19 lei. Pentru cea de a doua parcelă aferentă hotărârii 10 mai 2005 valoare era de 22.176 euro, adică 92.988,40 lei.

Instanța a apreciat că nu poată să țină seama de susținerile intimatei în sensul că ar trebui avut în vedere că reclamanții au cumpărat terenul cu prețul de 1 euro/mp, iar prin hotărâri prețul a fost stabilit la 13 euro/mp, deoarece prețul cu care reclamanții au cumpărat terenul a fost stabilit prin convenția părților, iar nu prin expertiză tehnică. Tribunalul a constatat că terenul ce face obiectul cauzei este teren extravilan, astfel că reclamanții nu ar fi putut să construiască pe acest teren, așa încât nici prejudiciul cauzat pentru imposibilitatea de a se construi nu se justifică. În ceea ce privește lipsa de folosință pentru neîntrebuințarea terenului neexpropriat tribunalul a avut în vedere data când s-au expropriat cele două suprafețe de teren întrucât de la acea dată reclamanții nu au putut folosi restul terenului, adică 10 mai 2009, data emiterii celor 2 hotărâri de stabilire a despăgubirilor.

Tribunalul nu a avut în vedere momentul notării în C.F., respectiv data de 23 iulie 2008 întrucât notarea în C.F. nu menționează decât faptul că terenul este supus exproprierii iar nu că nu poate fi utilizat. Prin urmare, tribunalul a ținut seama de lipsa de folosință cauzată în anii 2009-2010. Având în vedere concluziile raportului de expertiză privind evoluția producției de floarea soarelui, porumb și grâu pentru anii 2009 - 2010, s-a constatat că valoarea medie a producției de floarea soarelui este de 1.588,42 lei, cea a producției de porumb este de 2.571,30 lei, iar cea de grâu este de 1.404,96 lei. A rezultat că producția medie este de 1.854,89 lei/ha pe an. Calculând producția pentru terenul de 0,7562 ha a rezultat că valoarea producției este de 1.402,67 lei/an, adică 2.805,34 lei pentru cei doi ani, 2009-2010.

Scăzându-se cheltuielile conexe în procent de 40% așa cum se menționează în raportul de expertiză a rezultat suma de 1.683,21 lei. Prin Decizia civilă nr. 373/ A din 1 noiembrie 2012 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți R.A. și R.L. A admis apelurile declarate de către apelantul pârât Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA și de către apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a schimbat, în parte, sentința în sensul că: A stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 32.807,74 lei în ceea ce privește hotărârea din 10 mai 2005 și la suma de 201.983,03 lei în ceea ce privește hotărârea din 10 mai 2009. A respins capătul de cerere privind contravaloarea lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat, ca neîntemeiat și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a adopta această soluție instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 potrivit cărora expertiza va stabili valoarea bunurilor expropriate prin raportare la tranzacții efective cu bunuri de aceeași natură din raza aceleiași unități administrativ teritoriale. S-a reținut că expertiza efectuată în fața primei instanțe prin raportare la un singur contract de vânzare - cumpărare și la ghidul informativ al Camerei Notarilor Publice nu îndeplinește cerința legală arătată anterior, astfel că s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în apel. Instanța de apel a constatat că experții P.M., C.G. și P.M. au aplicat metoda comparației directe a vânzărilor efective și au concluzionat că valoarea de piață a unui m 2 teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro (82,85 lei/mp.

Curtea a reținut această valoare deoarece reprezintă rezultatul comparării prețurilor de vânzare înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la pozițiile 2, 4, 5 și 6 din tabelul nr. 1, aflat la fila 157 dosar, la care s-au aplicat corecțiile brute minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55 și 19,75 euro/m.p. Corectarea valorilor din tranzacții s-a făcut conform criteriilor și procentelor aflate la filele 158 - 161 dosar. Omologând expertiza efectuată, instanța de apel a constatat că valoarea de 18,40 euro/mp, transformată în lei, duce la un cuantum al despăgubirilor de 201.983,3 lei, în privința hotărârii din 2009 și în sumă de 32.807,74 lei în ceea ce privește hotărârea nr. 233/2009.

În privința prejudiciului reprezentat de contravaloarea lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat pentru anii 2009 - 2010, s-a reținut că părțile nu au contestat concluziile raportului de expertiză efectuat la fond, dar apelantul -pârât Statul Român prin C.N.A.D.R. a arătat că respectivul prejudiciu nu există. Sub acest aspect, instanța a reținut că susținerile apelantului - pârât sunt corecte. Astfel, prin hotărârile contestate s-a expropriat o suprafață totală de 2.438 mp din totalul de 10.000 mp teren, ceea ce înseamnă că suprafața neexpropriată este mult mai mare decât cea expropriată și nu există rațiuni pentru acoperirea unui prejudiciu pentru terenul neexpropriat. Această aserțiune este justificată de caracterul agricol al terenului, a cărui utilizare nu a fost în niciun fel împiedicată de către pârât prin construcția autostrăzii, nici în perioada anilor 2009 -2010, nici ulterior.

Faptul necultivării terenului ține de opțiunea apelanților-reclamanți și nu de acțiunea apelantului- pârât de a construi autostrada. Edificarea de construcții pe teren era oricum exclusă dat fiind regimul de folosință al acestuia. Raportat la cele expuse anterior, instanța de apel a respins capătul de cerere privind contravaloarea lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat. Totodată instanța de apel a apreciat că prețul cu care a fost dobândit terenul de către reclamanți nu este relevant în condițiile Legii nr. 33/1994, care trimite la valoarea de piață la momentul efectuării expertizei. Prin încheierea din data de 06 decembrie 2012, Curtea de Apel București, în baza art. 281 C. proc.

civ., a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din considerentele și dispozitivul Deciziei civile nr. 373/ A din 01 noiembrie 2012. A dispus îndreptarea erorii materiale relativă la cuantumul despăgubirilor aferente Hotărârii din 10 mai 2009 în sensul că acesta este 169,175,29 lei în loc de 201.983,3 lei, cum din eroare s-a trecut. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că valoarea despăgubirilor ce se cuvin reclamanților pentru terenul expropriat, în suprafață de 2.042 mp este de 169,175,29 lei, echivalentul sumei de 37.572,80 euro, având în vedere prețul de 18,40 euro/mp, stabilit prin raportul de expertiză și cursul de schimb valutar de la data efectuării raportului, respectiv 18 septembrie 2012. Împotriva deciziei mai sus menționate a declarat și motivat recurs, în termen legal, pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R.

SA pentru motive de nelegalitate întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, pârâtul a susținut că prin soluția adoptată instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. Pârâtul a susținut că aplicarea și interpretarea greșită a legii în soluția dată de instanța de apel constă în faptul că la acordarea despăgubirilor nu s-a ținut cont de toate dovezile existente la dosar, dovezi certe privind prețul de tranzacționare al terenurilor similare cu cel expropriat. De asemenea, pârâtul consideră că și în cazul în care valoarea despăgubirii constatată de experți este mai mare decât cea oferită de expropriator, instanța nu este obligată să acorde automat această despăgubire, fiind suverană în aprecierea forței probelor.

Analizând recursul formulat, în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.” Alin. (2) al art. 26 din Lege prevede că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.” Expertiza administrată și omologată în cauză a fost efectuată cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994, așa cum rezultă din raportul întocmit de către experți, aspect reținut și de instanța de apel, ca urmare a analizării și verificării conținutului expertizei.

Înalta Curte reține că prin expertiza efectuată în fața instanței de apel, experții, aplicând metoda comparației directe a vânzărilor efective, au concluzionat că valoarea de piață a unui mp teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro (82,85 lei/mp). Această valoare a rezultat din compararea prețurilor de vânzare înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la pozițiile 2, 4, 5 și 6 din tabelul nr. 1 (fila 157 dosar apel), la care s-au aplicat corecțiile brute minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55 și 19,75 euro/mp. Corectarea valorilor din tranzacții s-a făcut conform criteriilor și procentelor aflate la filele 158- 161 dosar apel. Așadar, Înalta Curte, constată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Critica recurentei referitoare la neanalizarea de către instanța de apel a tuturor înscrisurilor de la dosar vizează netemeinicia hotărârii și nu se încadrează în niciunul din cazurile de modificare sau casare prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ. pentru exercitarea controlului judiciar în recurs. Față de actuala configurație a art. 304 C. proc. civ., care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, așa cum urmărește în realitate recurenta, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată.

De aceea, susținerea formulată pe aspectul reaprecierii probelor nu poate face obiect de analiză în calea de atac a recursului, ridicând o problemă legată de temeinicia, iar nu de legalitatea hotărârii atacate. Pentru aceste argumente și în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva Deciziei nr. 373/ A din data de 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2013.