ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3417/2013

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1929 din 14

noiembrie 2011 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis în parte

cererea formulată de contestatorii R.A. și R.L., a dispus modificarea hotărârii

din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de 92.988,4032 lei

și a hotărârii din 10 mai 2009, în sensul că valoarea despăgubirilor este de

479.500,8064 lei și a obligat pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA la

plata către reclamanți a sumei de 1.683,21 lei reprezentând contravaloarea

lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat pe anii 2009 - 2010

respectiv la plata sumei de 3.600 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel, tribunalul a reținut că reclamanții R.A. și R.L. au cumpărat un teren în

suprafață de 10.000 mp, situat în comuna Ștefăneștii de Jos, Județul Ilfov, cu

prețul de 10.000 euro conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la

data de 20 martie 2009.

Din totalul acestui teren,

suprafața de 3.963 mp a fost expropriată conform H.G. nr. 181/2009 pentru construirea

autostrăzii București - Ploiești. Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a dispus

exproprierea pentru o suprafață de 2.042 mp cu o despăgubire de 94.846 lei.

Prin hotărârea din 10 mai 2009 s-a expropriat o suprafață de teren de 396 mp cu

o despăgubire de 6438 lei.

În cauză a fost

dispusă efectuarea unei expertize tehnice judiciare în conformitate cu

dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 având ca obiective stabilirea

valorii de circulație a terenului și stabilirea valorii prejudiciului creat

prin expropriere raportat la daunele aduse proprietarului pentru lipsa de

folosință a terenului de la momentul la care s-a făcut notarea către C.F.

Raportul de expertiză

a reținut că valoarea unui metru pătrat de teren în zona expropriată este de 56

euro, astfel că pentru parcela avută în vedere prin hotărârea din 10 mai 2009,

valoarea era de 114.352 euro, adică 479.500,80 lei având în vedere că la data

expertizei 1 euro echivala cu 4,19 lei. Pentru cea de a doua parcelă aferentă

hotărârii 10 mai 2005 valoare era de 22.176 euro, adică 92.988,40 lei.

Instanța a apreciat

că nu poată să țină seama de susținerile intimatei în sensul că ar trebui avut

în vedere că reclamanții au cumpărat terenul cu prețul de 1 euro/mp, iar prin

hotărâri prețul a fost stabilit la 13 euro/mp, deoarece prețul cu care

reclamanții au cumpărat terenul a fost stabilit prin convenția părților, iar nu

prin expertiză tehnică.

Tribunalul a

constatat că terenul ce face obiectul cauzei este teren extravilan, astfel că

reclamanții nu ar fi putut să construiască pe acest teren, așa încât nici

prejudiciul cauzat pentru imposibilitatea de a se construi nu se justifică.

În ceea ce privește

lipsa de folosință pentru neîntrebuințarea terenului neexpropriat tribunalul a

avut în vedere data când s-au expropriat cele două suprafețe de teren întrucât

de la acea dată reclamanții nu au putut folosi restul terenului, adică 10 mai 2009,

data emiterii celor 2 hotărâri de stabilire a despăgubirilor.

Tribunalul nu a avut

în vedere momentul notării în C.F., respectiv data de 23 iulie 2008 întrucât

notarea în C.F. nu menționează decât faptul că terenul este supus exproprierii

iar nu că nu poate fi utilizat.

Prin urmare,

tribunalul a ținut seama de lipsa de folosință cauzată în anii 2009-2010.

Având în vedere

concluziile raportului de expertiză privind evoluția producției de floarea

soarelui, porumb și grâu pentru anii 2009 - 2010, s-a constatat că valoarea

medie a producției de floarea soarelui este de 1.588,42 lei, cea a producției

de porumb este de 2.571,30 lei, iar cea de grâu este de 1.404,96 lei. A

rezultat că producția medie este de 1.854,89 lei/ha pe an. Calculând producția

pentru terenul de 0,7562 ha a rezultat că valoarea producției este de 1.402,67

lei/an, adică 2.805,34 lei pentru cei doi ani, 2009-2010. Scăzându-se

cheltuielile conexe în procent de 40% așa cum se menționează în raportul de

expertiză a rezultat suma de 1.683,21 lei.

Prin Decizia civilă nr.

373/ A din 1 noiembrie 2012 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a

respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-reclamanți R.A. și R.L.

A admis apelurile

declarate de către apelantul pârât Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA și de

către apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București,

a schimbat, în parte, sentința în sensul că:

A stabilit cuantumul

despăgubirilor la suma de 32.807,74 lei în ceea ce privește hotărârea din 10

mai 2005 și la suma de 201.983,03 lei în ceea ce privește hotărârea din 10 mai 2009.

A respins capătul de

cerere privind contravaloarea lipsei de folosință a terenului rămas

neexpropriat, ca neîntemeiat și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a adopta

această soluție instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art. 26 din

Legea nr. 33/1994 potrivit cărora expertiza va stabili valoarea bunurilor

expropriate prin raportare la tranzacții efective cu bunuri de aceeași natură

din raza aceleiași unități administrativ teritoriale.

S-a reținut că

expertiza efectuată în fața primei instanțe prin raportare la un singur

contract de vânzare - cumpărare și la ghidul informativ al Camerei Notarilor

Publice nu îndeplinește cerința legală arătată anterior, astfel că s-au avut în

vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în apel.

Instanța de apel a

constatat că experții P.M., C.G. și P.M. au aplicat metoda comparației directe

a vânzărilor efective și au concluzionat că valoarea de piață a unui m

2

teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro (82,85 lei/mp. Curtea a

reținut această valoare deoarece reprezintă rezultatul comparării prețurilor de

vânzare înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la pozițiile 2, 4,

5 și 6 din tabelul nr. 1, aflat la fila 157 dosar, la care s-au aplicat

corecțiile brute minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55

și 19,75 euro/m.p. Corectarea valorilor din tranzacții s-a făcut conform

criteriilor și procentelor aflate la filele 158 - 161 dosar.

Omologând expertiza

efectuată, instanța de apel a constatat că valoarea de 18,40 euro/mp,

transformată în lei, duce la un cuantum al despăgubirilor de 201.983,3 lei, în

privința hotărârii din 2009 și în sumă de 32.807,74 lei în ceea ce privește hotărârea

nr. 233/2009.

În privința

prejudiciului reprezentat de contravaloarea lipsei de folosință a terenului

rămas neexpropriat pentru anii 2009 - 2010, s-a reținut că părțile nu au

contestat concluziile raportului de expertiză efectuat la fond, dar apelantul -pârât

Statul Român prin C.N.A.D.R. a arătat că respectivul prejudiciu nu există.

Sub acest aspect, instanța

a reținut că susținerile apelantului - pârât sunt corecte.

Astfel, prin

hotărârile contestate s-a expropriat o suprafață totală de 2.438 mp din totalul

de 10.000 mp teren, ceea ce înseamnă că suprafața neexpropriată este mult mai

mare decât cea expropriată și nu există rațiuni pentru acoperirea unui

prejudiciu pentru terenul neexpropriat. Această aserțiune este justificată de caracterul

agricol al terenului, a cărui utilizare nu a fost în niciun fel împiedicată de

către pârât prin construcția autostrăzii, nici în perioada anilor 2009 -2010,

nici ulterior. Faptul necultivării terenului ține de opțiunea apelanților-reclamanți

și nu de acțiunea apelantului- pârât de a construi autostrada. Edificarea de

construcții pe teren era oricum exclusă dat fiind regimul de folosință al

acestuia.

Raportat la cele

expuse anterior, instanța de apel a respins capătul de cerere privind contravaloarea

lipsei de folosință a terenului rămas neexpropriat.

Totodată instanța de

apel a apreciat că prețul cu care a fost dobândit terenul de către reclamanți

nu este relevant în condițiile Legii nr. 33/1994, care trimite la valoarea de

piață la momentul efectuării expertizei.

Prin încheierea din

data de 06 decembrie 2012, Curtea de Apel București, în baza art. 281 C. proc.

civ., a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din considerentele și

dispozitivul Deciziei civile nr. 373/ A din 01 noiembrie 2012. A dispus

îndreptarea erorii materiale relativă la cuantumul despăgubirilor aferente

Hotărârii din 10 mai 2009 în sensul că acesta este 169,175,29 lei în loc de 201.983,3

lei, cum din eroare s-a trecut.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că valoarea despăgubirilor ce se cuvin reclamanților

pentru terenul expropriat, în suprafață de 2.042 mp este de 169,175,29 lei,

echivalentul sumei de 37.572,80 euro, având în vedere prețul de 18,40 euro/mp,

stabilit prin raportul de expertiză și cursul de schimb valutar de la data

efectuării raportului, respectiv 18 septembrie 2012.

Împotriva deciziei

mai sus menționate a declarat și motivat recurs, în termen legal, pârâtul

Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA pentru motive de nelegalitate întemeiate pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, pârâtul a susținut că prin soluția adoptată instanța de apel a încălcat

dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

Pârâtul a susținut că

aplicarea și interpretarea greșită a legii în soluția dată de instanța de apel

constă în faptul că la acordarea despăgubirilor nu s-a ținut cont de toate

dovezile existente la dosar, dovezi certe privind prețul de tranzacționare al

terenurilor similare cu cel expropriat.

De asemenea, pârâtul

consideră că și în cazul în care valoarea despăgubirii constatată de experți

este mai mare decât cea oferită de expropriator, instanța nu este obligată să

acorde automat această despăgubire, fiind suverană în aprecierea forței

probelor.

Analizând recursul

formulat, în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta

este nefondat pentru următoarele considerente:

În conformitate cu

dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea

pentru cauză de utilitate publică „despăgubirea se compune din valoarea reală a

imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane

îndreptățite.”

Alin. (2) al art. 26

din Lege prevede că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum

și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit,

imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data

întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului

sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile

prezentate de aceștia.”

Expertiza

administrată și omologată în cauză a fost efectuată cu respectarea cerințelor

prevăzute de

art.

26 din

Legea

nr.

33/1994,

așa cum rezultă din raportul

întocmit

de către experți, aspect reținut și de instanța de apel, ca urmare a analizării

și verificării conținutului expertizei.

Înalta Curte reține

că prin expertiza efectuată în fața instanței de apel, experții, aplicând

metoda comparației directe a vânzărilor efective, au concluzionat că valoarea

de piață a unui mp teren la data efectuării expertizei, este de 18,40 euro

(82,85 lei/mp). Această valoare a rezultat din compararea prețurilor de vânzare

înscrise în contractele de vânzare - cumpărare aflate la pozițiile 2, 4, 5 și 6

din tabelul nr. 1 (fila 157 dosar apel), la care s-au aplicat corecțiile brute

minime pentru intervalul valorilor corectate cuprinse între 15,55 și 19,75

euro/mp. Corectarea valorilor din tranzacții s-a făcut conform criteriilor și

procentelor aflate la filele 158- 161 dosar apel.

Așadar, Înalta Curte,

constată că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor

art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Critica recurentei

referitoare la neanalizarea de către instanța de apel a tuturor înscrisurilor

de la dosar vizează netemeinicia hotărârii și nu se încadrează în niciunul din

cazurile de modificare sau casare prevăzute expres și limitativ de art. 304 C.

proc. civ. pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.

Față de actuala

configurație a art. 304 C. proc. civ., care permite reformarea unei hotărâri în

recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de

recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin

hotărârea atacată și de a reevalua în acest scop probele, așa cum

urmărește în realitate recurenta, ci doar de a verifica legalitatea

hotărârii prin raportare la situația de fapt pe care aceasta o constată.

De aceea, susținerea

formulată pe aspectul reaprecierii probelor nu poate face obiect de analiză în

calea de atac a recursului, ridicând o problemă legată de temeinicia, iar nu de

legalitatea hotărârii atacate.

Pentru aceste

argumente și în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins,

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA împotriva

Deciziei nr. 373/ A din data de 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 iunie 2013.