ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 607/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 607/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 179/S din 25 iunie

2013 a Tribunalului Brașov, secția penală, a fost condamnată inculpata C.E. la:

- 7 ani închisoare și

5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii

de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), 175 lit. d) C. pen., cu

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. și a art. 73 lit. b), 76 alin. (2)

C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 ore din 28

aprilie 2013 și a arestării preventive de la 29 aprilie 2013 la zi.

În baza art. 350 C.

proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei C.E.

În baza art. 14, 346

C. proc. pen., raportat la art. 1349 C. civ., inculpata a fost obligată să

plătească, cu titlu de despăgubiri civile, câte 10.000 RON daune morale, câte

300 RON despăgubiri patrimoniale globale și câte 100 RON lunar, cu titlu de

despăgubiri periodice, începând cu data de 1 iulie 2013 și până la împlinirea

vârstei de 18 ani pentru fiecare din următoarele părți civile: C.M.I., C.I.D.,

C.D., C.C., C.M.

În baza art. 118 lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea specială a ciocanului - corp delict,

utilizat de inculpată la săvârșirea infracțiunii, aflat la Camera de corpuri

delicte din cadrul Tribunalului Brașov.

Celelalte bunuri

aflate la Camera de corpuri delicte: colet nr. 2 ce conține față de pernă;

colet nr. 3 ce conține tricou cu dungi; colet nr. 4 - batic; colet nr. 5 -

batic albastru-deschis; colet nr. 6 - fustă vișinie; colet nr. 7 - fustă

albastră; colet nr. 8 - cu o față de pernă constituie mijloace materiale de

probă și rămân atașate dosarului cauzei.

În baza art. 7 din

Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata

C.E. în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de

Date Genetice Judiciare, prelevare care se va realiza la eliberarea din

penitenciar.

Pentru a pronunța

această sentință instanța de fond a reținut că la 28 aprilie 2013, ora 06:49,

martora F.M. a sesizat prin S.N.A.U. 112 organelor de poliție faptul că numita

C.E., vecina sa, i-a relatat că l-a lovit pe concubinul său, C.D.A., cu

ciocanul în cap.

Inculpata C.E. a

trăit în concubinaj cu victima C.D.A. aproximativ 16 ani și au împreună cinci

copii minori.

Din cauza violențelor

domestice aproape zilnice, atât asupra inculpatei C.E., cât și asupra celor

trei copii mai mari, coroborate cu faptul că victima își căsătorise cele două

fiice mai mari de la vârsta de 9 și, respectiv, 10 ani, împotriva voinței

acestora și a inculpatei C.E. (fetele povestind plângând mamei cum au fost

violate în mod repetat de soții lor, care potrivit tradiției rrome, erau în

vârstă de 12 - 13 ani) și din cauza perversiunilor sexuale exercitate de către

C.D.A. asupra inculpatei fără acordul său, aceasta din urmă s-a gândit să-i ia

viața concubinului său sau să se omoare.

Ultimele agresiuni

recente au determinat-o pe inculpată să nu mai suporte starea de teroare în care

trăia împreună cu cei trei copii mici rămași acasă. Respectiv, în data de 23

aprilie 2013, de Sfântu Gheorghe, victima C.D.A., pe fondul unei discuții

contradictorii, i-a rupt cu intenție mâna stângă inculpatei C.E., iar în seara

zilei de 27 aprilie 2013, l-a bătut pe fiul său în vârstă de 9 ani, C.D., cu

mătura în zona coastelor și a exercitat acte de violență fizică și verbală și

asupra inculpatei C.E., astfel că aceasta din urmă a luat hotărârea să-l omoare

cu ciocanul pe concubinul său în acea noapte.

Astfel, după ce

C.D.A. s-a culcat, inculpata a luat din curte un ciocan, l-a adus în camera în

care aceștia dormeau împreună cu cei trei copii minori și l-a băgat sub pat.

Spre dimineață, în jurul orei 06:00, inculpata s-a apropiat de patul victimei

și i-a aplicat două lovituri cu ciocanul în zona tâmplei, aceasta a căzut din

pat și, întrucât părea că încearcă să se ridice, inculpata a dat minorii afara

din cameră și a mai lovit-o de cel puțin opt ori cu ciocanul în cap până a fost

sigură că nu va mai supraviețui pentru a-și continua agresiunile și terorizarea

sa și a copiilor.

Imediat după

comiterea faptei, inculpata s-a deplasat la vecini pentru a-i ruga să sune la

112, spunându-le tuturor că l-a omorât pe C.D.A. cu ciocanul.

Deși la sosirea

ambulanței C.D.A. era încă în viață, pe drumul către spital echipajul a

constatat decesul acestuia.

Fiind audiată, încă

de la început, C.E. și-a recunoscut fapta și a motivat-o prin aceea că nu a mai

suportat să fie bătută de către victimă și nici să vadă cum C.D.A. îi bătea pe

copii cu bestialitate.

Potrivit raportului

de autopsie medico-legală, moartea numitului C.D.A., în vârstă de 32 de ani, a

fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei meningee și dilacerării cerebrale,

consecința unui traumatism cranio-cerebral cu multiple plăgi contuze

epicraniene și fracturi craniene de boltă și bază. Leziunile traumatice

constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire repetată la nivel cranian

cu corp dur (posibil ciocan) și pot data din noaptea de 27/28 aprilie 2013.

Numărul loviturilor aplicate este de cel puțin zece, iar succesiunea lor nu

poate fi stabilită cu exactitate, toate leziunile fiind produse într-un

interval de timp scurt, toate leziunile constatate au caracter vital. Între

leziunile traumatice cranio-cerebrale și deces există legătură de cauzalitate.

Sângele recoltat de la cadavru nu conține alcool.

La individualizarea

pedepsei aplicate, tribunalul a avut în vedere criteriile stabilite de art. 72

C. pen., respectiv de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele

de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei

săvârșite, de persoana inculpatei.

De asemenea, la

individualizarea pedepsei aplicate, s-a avut în vedere faptul că săvârșirea

infracțiunii de omor calificat asupra propriului concubin de către inculpată

denotă un grad de pericol social foarte ridicat, fiind avute în vedere și

relațiile tensionate anterioare existente între părți, fiind reținute

dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., precum și recunoașterea vinovăției de

către inculpată, fiind aplicate dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

Sub aspectul laturii

civile, instanța a constatat ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile

delictuale, fapta inculpatei fiind de natură a produce un prejudiciu moral de

necontestat părților civile minore. Astfel, în baza art. 346 C. proc. pen.

raportat la art. 1349 C. civ., inculpata a fost obligată să plătească cu titlu

de despăgubiri civile suma de câte 10.000 RON cu titlu de daune morale, suma de

câte 300 RON despăgubiri globale și suma de câte 100 RON lunar cu titlu de

despăgubiri periodice, începând cu data de 1 iulie 2013 și până la împlinirea

vârstei de 18 ani pentru fiecare din următoarele părți civile: C.M.I., C.I.D.,

C.D., C.C. și C.M.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpata, solicitând reducerea cuantumului pedepsei

aplicate întrucât a săvârșit această faptă în urma unor agresiuni fizice

repetate asupra sa și copiilor săi de către victimă.

Curtea de Apel

Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 92/Ap

din 20 august 2013, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata C.E.

împotriva Sentinței penale nr. 179/S din 25 iunie 2013, pronunțată de

Tribunalul Brașov în Dosar nr. 4490/62/2013.

În baza art. 383

alin. (2) C. proc. pen., a fost dedusă în continuare arestarea preventivă a

inculpatei, începând cu data de 25 iunie 2013 până la zi, 20 august 2013, și

menținută starea de arest a acesteia.

Apelanta-inculpată a

fost obligată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, s-a

dispus a fi plătit din fondurile Ministerului de Justiție.

Pentru a decide

astfel, instanța de control judiciar a reținut că circumstanțele personale ale

inculpatei, respectiv lipsa antecedentelor penale, sinceritatea acesteia,

faptul că aceasta regretă fapta comisă, au fost avute în vedere de prima

instanță în limitele generale de individualizare a pedepsei, potrivit

prevederilor art. 72 C. pen., aplicându-se inculpatei o pedeapsă în cuantumul

minimului special prevăzut de legea penală pentru fapta săvârșită.

Totodată, s-a reținut

că instanța de fond a ținut cont și de recunoașterea vinovăției de către

inculpată, fiind aplicate dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., și

că au fost reținute și dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., săvârșirea faptei

în stare de provocare, atât organele de urmărire penală, cât și instanța de

judecată ținând cont de relațiile tensionate existente între părți, caracterul

violent al victimei și corecțiile corporale la care au fost supuși atât

inculpata, cât și copiii minori ai acestora, de către victimă.

În raport de

gravitatea faptei săvârșite de inculpată, modalitatea și împrejurările în care

fapta a fost săvârșită, persoana inculpatei și cuantumul pedepsei aplicate,

Curtea a apreciat că nu se impune coborârea cuantumului pedepsei aplicate

inculpatei, prin reținerea și a unor circumstanțe atenuante personale (art. 74

C. pen.).

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata, solicitând, prin

invocarea cazului de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C. proc. pen., în raport cu art. 5 din noul C. pen., schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 - 175 lit. d) C. pen. în

infracțiunea prevăzută de art. 174 C. pen. cu aplic. art. 320

1

C.

proc. pen. și a art. 73 lit. b) C. pen., în raport cu care să se procedeze la o

reindividualizare a pedepsei. Tot în cadrul cazului de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C. proc. pen., apărarea a arătat că se impune a

fi acordate inculpatei și circumstanțe atenuante judiciare, potrivit art. 74 C.

pen., întrucât aceasta a săvârșit omorul și pentru a-i proteja pe cei trei

copii minori rezultați din concubinajul cu victima.

Examinând recursul

declarat de inculpata C.E. prin raportare la dispozițiile art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

- Cu privire la

aplicarea art. 5 C. pen. (N):

Inculpata a fost

trimisă în judecată și condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. d), cu aplicarea art. 73

lit. b) și a art. 76 alin. (2) C. pen. (anterior) și a art. 320

1

C.

proc. pen. (anterior), constând în aceea că, în noaptea de 27/28 aprilie 2013,

a aplicat concubinului C.D.A., care dormea, 10 lovituri puternice, cu un

ciocan, provocându-i leziuni grave, care i-au cauzat acestuia decesul (în ciuda

încercărilor echipei de intervenție de pe ambulanță de a-i salva viața).

Calificanta

infracțiunii de omor prevăzută de art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. (anterior)

- profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra - nu se mai

regăsește însă în cuprinsul art. 189 alin. (1) C. pen. (N), care incriminează

omorul calificat, încât exclusiv din această perspectivă, legea penală mai

favorabilă, în înțelesul art. 5 C. pen. (N), apare a fi art. 174 C. pen.

(anterior); cu toate acestea, cererea de schimbare a încadrării juridice - în

infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen. (anterior) - cerere

formulată de inculpată prin apărător - nu poate fi primită deoarece starea de

fapt, asumată, de altfel, fără rezerve de inculpată în condițiile art. 320

1

C. proc. pen. (anterior), comportă, sub aspectul unei încadrări juridice

riguros exacte, constatarea incidenței, pe lângă prevederile art. 188 alin. (1)

C. pen. (N) și a prevederilor art. 199 alin. (1), raportat la art. 177 alin.

(1) lit. c) din același cod (N) - care induc o agravantă inexistentă în legea

veche - încât, în raport cu "datele" concrete ale cauzei de față,

aplicarea legii penale mai favorabile, cu respectarea - concomitentă - a

principiului non reformatio in pejus, ar însemna, în mod cert, crearea (de

către această instanță) a unei lex tertia, rezultând din "scindarea"

încadrării juridice determinată în condițiile legii noi și

"combinarea" unor prevederi din legea penală veche - art. 174, art.

73 lit. b), art. 76 alin. (2) - cu prevederi din legea penală nouă - art. 177

alin. (1) lit. c), art. 199 alin. (1) - eliminându-se, în mod artificial, art.

188, art. 75 lit. a) și art. 76 alin. (1), ceea ce este vădit inadmisibil.

- Cu privire la (re)

individualizarea pedepsei consecutiv acordării și a unor circumstanțe atenuante

judiciare în condițiile art. 74 C. pen. (anterior):

observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori, la data de 20 august 2013, deci ulterior

intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești (pe 15 februarie 2013), iar inculpata a declarat

recurs la 28 august 2013, recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție la 21 septembrie 2013.

Potrivit art. 12

alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea

unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, "recursurile

în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate

împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân

în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii

vechi privitoare la recurs".

"lege veche" - adică 385

6

C. proc. pen., consacrând

efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac

ordinară, stabilește, în alin. (2), că instanța de recurs examinează cauza

numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385

9

alin.

(1) din același cod.

Rezultă, așadar, că,

în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici

recurenții și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se

încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe

această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele

încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ

reglementate în art. 385

9

alin. (1) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că o individualizare a pedepsei - chiar subordonată

recunoașterii unor circumstanțe atenuate judiciare, în condițiile art. 74 C.

pen. (anterior) - nu poate fi examinată în recurs, din moment ce, pe de o

parte, cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct 17

2

C. proc. pen. (anterior) nu poate avea această finalitate, iar cazul de casare

prevăzut de pct. 14 al aceluiași articol este incident numai dacă inculpatei i

s-ar fi aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege, ceea

ce, în mod evident, nu este cazul.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat de inculpata C.E. împotriva Deciziei penale nr. 92/Ap

din 20 august 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu

minori, urmează a fi respins ca nefondat.

În baza art. 275

alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata sumei de 500 RON, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpata C.E. împotriva Deciziei penale nr.

92/Ap din 20 august 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive, de la 28 aprilie

2013 la 19 februarie 2014.

Obligă

recurenta-inculpată la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi, 19 februarie 2014.

Procesat

de GGC - AZ