ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3809/2013

Asupra recursului de față; Analizând actele și lucrările dosarului, înalta Curte constată următoarele: Tribunalul Caras Severin - Secția a II a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1003 de la 5 decembrie 2011, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul SC R.G.B. SRL Glimboca în contradictoriu cu pârâții SC E.D.T.R. SRL și SC C.I. SRL, a obligat pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie suprafețele de teren cu zgură și deșeuri industriale depuse pe terenurile înscrise în C.F. Glimboca și a respins capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare din 15 octombrie 2008 autentificat de B.N.P.

- S.A., obligarea pârâților la respectarea dreptul de proprietate al reclamantului asupra celorlalte suprafețe de teren cu zgură și deșeuri din Halda, precum și pe cel privind obligarea pârâților să permită accesul reclamantului spre exploatare a Haldei. În motivare, instanța a reținut că, prin contractul de vânzare - cumpărare din 1 iunie 2009, reclamantul SC R.G.B. SRL a cumpărat cantitatea de zgură și deșeu industrial depusă pe aceste terenuri evidențiate în cartea funciară de la vânzătorul SC G.M. SRL Oțelu Roșu și, cum nu s-a făcut dovada anulării, acesta va produce efectele stabilite prin acordul de voință al părților. Prin decizia civilă nr. 167/ A din data de 8 octombrie 2012, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanta SC R.G.B.

SRL și de pârâta SC E.D.T.R. SRL Reșița, reținând că o eventuală omisiune din dispozitivul sentinței trebuia solicitată pe baza unei cereri de completare a dispozitivului în baza art. 281 2 C. proc. civ. și, procedând la compararea titlurilor de proprietate invocate de părți, a constatat că reclamanta este proprietar tabular asupra parcelelor de teren înscrise în C.F., astfel încât susținerile pârâtei sunt nefondate. Împotriva acestei decizii, pârâta SC E.D.T.R. SRL Reșița a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate și, pe fond, respingerea acțiunii, invocând drept motive de nelegalitate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. În argumentarea motivelor de recurs, pârâta a învederat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege privind nulitatea actelor juridice, cu atât mai mult a contractului autentificat din 15 octombrie 2008, fiind în prezența unor cumpărători de bună credință.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța prioritar asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, luând în examinare, cu prioritate, chestiunea timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.

În speță, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei (fila 13 dosar Î.C.C.J.), iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea cererii de recurs, nu a depus dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit. Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 7 noiembrie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar, în cauză, nu operează scutirea legală de obligația timbrării, înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată și să dispună anularea ca netimbrat a recursului formulată de pârâta SC E.D.T.R.

SRL Reșița. Față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC E.D.T.R. SRL Reșița împotriva deciziei civile nr. 167/ A din 8 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC E.D.T.R. SRL Reșița împotriva deciziei civile nr. 167/ A din 8 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2013.