ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3374/2013

Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4827 din 5 decembrie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a admis recursul declarat de reclamanții L.M., N.M. și S.L. împotriva deciziei civile nr. 284/ A din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția a II-a civilă. A fost modificată decizia recurată în sensul că a fost respins apelul declarat de pârâta SC D.M.SA împotriva sentinței comerciale nr. 1082/ PI din 28 septembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Timiș, ce a fost păstrată. A fost obligată intimata-pârâtă SC D.M. SA la plata sumei de 6.429,32 lei cheltuieli de judecată către recurenții - reclamanți L.M., N.M.

și S.L. Împotriva acestei decizii SC D.M.T. SA a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2, coroborat cu art.327 Cod procedură civilă. În argumentarea motivelor de revizuire indicate, revizuenta a susținut, în esență, că, în petitul cererii de recurs intimații au arătat că sunt de acord cu admiterea în parte a apelului S.C. Drumuri Municipale S.A. în sensul diminuării sumei acordate de tribunal cu titlu de despăgubiri materiale, de la suma de 140.255 euro, la suma de 117.586 euro, deoarece suma de 22.669 euro a fost acordată în mod greșit, de două ori de prima instanță. Revizuenta precizează că această sumă de 22.669 euro, apare menționată în dispozitivul hotărârii instanței de fond în mod distinct, fiind cuprinsă, totodată și în suma totală de 117.586 euro, acesta fiind și motivul pentru care intimații au fost de acord cu admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței.

În concluzie, revizuenta consideră că pentru aceste motive sunt incidente dispozițiile art. 322 pct.2 Cod procedură civilă, motiv pentru care solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată. Cererea de revizuire va fi respinsă pentru următoarele considerente: Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art.322 pct. 2 C. proc. civ. care vizează situația în care instanța de recurs, care a evocat fondul, s-a pronunțat asupra unui lucru ce nu s-a cerut, nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut. Pentru a răspunde la această chestiune de drept trebuie să se rețină mai întâi că pe această cale a revizuirii nu se realizează un control judiciar ci, procedural, concluzie care se desprinde din caracterul revizuirii care este calificată drept cale de retractare care se adresează aceleiași instanțe căreia i se cere să revină asupra hotărârii atacate.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale fiind de strictă interpretare, nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost supuse dezbaterii de către instanță. Motivul de revizuire reglementat de art.322 pct. 2 C. proc. civ. reprezintă o consecință a nesocotirii principiului disponibilității, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabilește limitele judecății, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția concret formulată. Prin sintagma „lucru cerut" trebuie să se înțeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecății.

Motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. teza a II-a C. proc. civ. - instanța a dat mai mult decât s-a cerut - are în vedere situația în care instanța a când s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate în termen, indiferent dacă ele au caracter principal, accesoriu sau incidental, a dat mai mult decât s-a cerut prin cererea de chemare în judecată. În speță se reține, din analiza deciziei nr. 4827 din 5 decembrie 2012 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, ca instanța de recurs, a admis recursul reclamanților L.M., N.M. și S.L. modificând decizia recurată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta SC D.M. SA fiind menținută astfel sentința primei instanțe.

Împrejurarea că revizuentul nu este de acord cu soluția pronunțată, nu echivalează cu faptul că s-a dat mai mult decât s-a a cerut atâta timp cât chiar prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 117.586 euro reprezentând valoarea bunurilor mobile distruse în incendiul produs; la plata sumei de 22.669 euro reprezentând contravaloare diferență necesară refacerii locuinței la stadiul fizic existent la data de 17 mai 2008 și la plata sumei de 150.000 euro daune morale produse ca urmare a deflagrației. Față de cele ce preced, se va reține că Înalta Curte nu s-a pronunțat extra petița și că, în orice caz, nu poate fi primit acest motiv, numai pentru simplul fapt că „evocând fondul ” în calea de atac a recursului, Înalta Curte în urma unui examen de legalitate pe o situație de fapt stabilită dar reconsiderată a ajuns la concluzia că sentința primei instanțe este legală și temeinică.

Prin urmare, în speță decizia a cărei revizuire se cere nu îndeplinește cerințele prevăzute de art.322 pct. 2 C. proc. civ., astfel că Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de SC D.M.T. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta SC D.M.T. SA împotriva deciziei nr. 4827 din 5 decembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2013.