ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3143/2013

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin decizia

civilă nr. 46 din 5 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel lași au fost admise

apelurile declarate de SC C. SRL și SC S.T. SRL împotriva sentinței civile nr.

962 din 13 iulie 2012 a Tribunalului lași, sentință pe care o anulează,

dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul lași.

Examinând

cererile de apel, Curtea a constatat că prin cererea de apel SC C. SRL a

învederat nulitatea sentinței pronunțate, motivat de faptul că a fost

soluționată cauza cu încălcarea procedurii repartizării aleatorii a cauzelor.

Astfel,

instanța de apel a reținut că la termenul de judecată din 15 septembrie 2010

s-a admis cererea de abținere formulată de judecătorul căruia i s-a repartizat

în mod aleatoriu cauza spre soluționare. Judecătorul căruia i s-a admis cererea

de abținere a luat act de admiterea cererii și a dispus înaintarea cauzei la

completul de fond imediat următor, care s-a considerat învestit, soluționând și

pronunțând sentința apelată.

Potrivit

art. 98 alin. (2) și (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor

judecătorești incidentele referitoare la toți membrii completului de judecată

precum incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea, se vor soluționa de

completul cu numărul imediat următor care judecă în aceeași materie. Dacă în urma

soluționării incidentelor procedurale se constată că din motive prevăzute de

lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură

să judece, dosarul se repartizează aleatoriu.

În

raport de aceste dispoziții, curtea a constatat că după admiterea cererii de

abținere, completul învestit cu soluționarea cererii nu mai era în măsură să

judece, astfel că trebuia să trimită cauza spre repartizare aleatorie și nu

trimiterea completului imediat următor și care a soluționat cererea de abținere,

în acest mod încălcându-se dispozițiile imperative și exprese ale dispozițiilor

art. 98, ceea ce atrage nulitatea hotărârii.

Drept

consecință, au fost admise apelurile, anulată hotărârea, cauza fiind trimisă

spre rejudecare în raport de conținutul art. 297 C. proc. civ., în vigoare la

data promovării acțiunii - 21 aprilie 2010.

Având

în vedere că apelurile au fost soluționate pe excepție Curtea a considerat că

nu se impune analizarea motivelor de apel.

Împotriva

acestei decizii formulează recurs pârâta SC S.T. SRL invocând dispozițiile art.

304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

1.

Instanța de apel a constatat că în mod greșit au fost încălcate dispozițiile art.

98 din Regulament prin trimiterea cauzei la completul imediat următor fiind

astfel eludate prevederile privitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor.

În

opinia apelantei, trimiterea dosarului la completul imediat următor este o

formă de repartizare aleatorie în sensul prevăzut de Regulament potrivit

adresei nr. 31788/1154/2011 emisă de către Serviciul legislație documentare din

cadrul C.S.M.

Instanța

de apel reținând că nerepartizarea aleatorie a cauzei după soluționarea unui

incident procedural referitor la toți membrii completului de judecată este o

încălcare ce atrage necompetența completului ulterior învestit, reprezintă un

raționament greșit având în vedere că problema competenței se analizează prin

raportare la instanță și nu la judecător sau la completul de judecată.

Apelanta concluzionează că repartizarea cauzei după

soluționarea incidentului procedural ivit, a fost corect îndeplinită, în acord

atât cu prevederile Regulamentului de ordine interioară al instanțelor

judecătorești, cât și cu Hotărârea nr. 32 a Colegiului de conducere a Tribunalului

lași.

este incidență teza a II-a art. 297 alin. (2) C. proc. civ., caz în care

instanța de apel trebuia să dispună anularea sentinței și reținerea procesului

spre rejudecare. De vreme ce prima instanță a intrat în cercetarea fondului, se

presupune că la dosar au fost administrate probe sub acest aspect, ceea ce va

face ca instanța de apel să se pronunțe printr-o singură hotărâre atât asupra

apelului, cât și asupra fondului.

Prin

întâmpinarea depusă, intimata solicită respingerea recursului, în principal, ca

lipsit de interes și, în subsidiar ca nefondat și, în consecință, menținerea

deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.

În

ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de către intimată, înalta

Curte urmează să o respingă ca nefondată având în vedere că interesul

justificat de către recurentă prin promovarea căii de atac a recursului, în

condițiile în care apelul i-a fost admis, vizează măsura instanței prin care

dosarul a fost trimis spre rejudecare primei instanțe, deși în cauză erau

aplicabile dispozițiile art. 297 alin. (2) teza 2 C. proc. civ., ignorându-se

astfel caracterul devolutiv al apelului.

Recursul

este fondat, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Astfel,

instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art. 297 C. proc. civ.,

trimițând cauza spre rejudecare instanței de fond.

Potrivit

art. 297 alin. (1) C. proc. civ. în cazul în care se constată că, în mod

greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului

ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de

apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul.

În

speță, prima instanță a soluționat cauza pe fond, în condiții de legală citare

a părților, astfel încât măsura trimiterii spre rejudecare aceleiași instanțe

nu se justifică, instanța de apel fiind obligată să soluționeze fondul cauzei.

Măsura anulării hotărârii primei instanțe a fost justificată

de faptul că această instanță a încălcat dispozițiile imperative ale art. 98 alin.

(3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat

prin Hotărârea nr. 387/2005 a C.S.M., în sensul că dosarul trebuia repartizat

aleatoriu, urmare a admiterii cererii de abținere a judecătorului inițial

învestit cu soluționarea cauzei, și nu păstrat pentru soluționare de către

completul care a soluționat cererea de abținere.

Sub

acest aspect, măsura instanței de apel care a dispus anularea hotărârii primei

instanțe urmare a încălcării dispozițiilor imperative referitoare la

repartizarea aleatorie a dosarelor este legală, motiv pentru care înalta Curte

o va menține.

În

consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 304 pct.

9 C. proc. civ. Curtea urmează să admită apelul, să caseze în parte decizia

atacată și să trimită cauza aceleiași instanțe pentru judecata fondului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Respinge

excepția lipsei de interes invocată de intimata-reclamantă.

Admite

recursul declarat de recurenta-pârâtă SC S.T. SRL lași împotriva deciziei

civile nr. 46/2013 din 5 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția

civilă, pe care o casează în parte și dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe

pentru judecarea fondului.

Menține

soluția de anulare a hotărârii primei instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 9 octombrie 2013.