ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2478/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3184 din 7 octombrie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 854/100/2009 al Tribunalului Maramureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul I. G. împotriva pârâtei SC B. Baia Mare, având ca obiect anularea hotărâri adunări generale extraordinare a acționarilor. Totodată s-a respins cererea pârâtei pentru obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că reclamantul a solicitat în temeiul art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 anularea hotărâri adunării generale extraordinare a acționarilor societății pârâte din data de 11 martie 2008, cu motivarea că nu a fost de acord cu schimbarea obiectului de activitate, votând împotriva propuneri care prevedea ca obiectul principal de activitate al pârâtei să devină acela de închiriere și subînchiriere a bunurilor imobile, în condițiile în care convocarea nu a cuprins textul integral al propunerilor, fiind lovită de nulitate absolută. Raportând cererea reclamantului la dispozițiile legale anterior menționate tribunalul a arătat că modificarea actelor constitutive ale pârâtei a constat într-o operațiune de recodificare a activităților desfășurate de societatea comercială, impusă în raport cu noul Cod C.A.E.N.

publicat în M. Of. nr. 293 din 3 mai 2007. Reclamantul însă a fost prezent la adunarea generală astfel că nu mai poate invoca nelegalitatea convocări deoarece a fost de acord să se țină adunarea generală, fiind în consecință incidente prevederile art. 121 din lege. Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 2 din 14 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care în plus față de considerentele avute în vedere de tribunal a arătat că opoziția reclamantului a vizat fondul problemelor supuse dezbateri în adunarea generală în sensul că după ce s-a pus în discuția acționarilor aspectul privind schimbarea obiectului principal de activitate al societății, acesta, nefiind de acord a decis să voteze împotrivă.

O atare opoziție nu are însă relevanță asupra aplicabilități prevederilor art. 121 din Legea nr. 31/1990. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul I.G. criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., derivate din aplicarea eronată a dispozițiilor art. 121 din Legea nr. 31/1990. În dezvoltarea criticilor recurentul invocă faptul că hotărârea adoptată este lovită de nulitate absolută pentru încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 cu referire la conținutul minim al convocatorului adunării generale. În acest context, întrucât convocarea nu a fost făcută în conformitate cu cerințele imperative ale art. 117, în cauză contrar celor reținute de instanțele anterioare nu sunt incidente dispozițiile art. 121 din lege, câtă vreme, arată recurentul, s-a opus și a votat împotriva schimbări obiectului principal de activitate al societății.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și dispozițiilor legale anterior menționate Curtea constată că este nefondat. Astfel, este real că în conformitate cu prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, când pe ordinea de zi figurează propuneri privind modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor. Prin derogare însă de la această regulă, potrivit art. 121 din lege, în ipoteza în care acționari reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să țină o adunare generală și să ia orice hotărâre de competența adunări, fără respectarea formalităților cerute pentru convocarea ei.

În această ordine de idei, cum de altfel corect s-a reținut prin decizia recurată fiind prezenți toți acționari societății pârâte, inclusiv reclamantul și în lipsa opoziției acestora de a se delibera asupra problemelor supuse dezbateri este evident că nu prezintă relevanță faptul că reclamantul nu a fost de acord asupra chestiunilor de fond. Cu alte cuvinte în condițiile în care recurentul a fost de acord cu ordinea de zi, a participat la adunare rezultă că neregularitatea convocări a fost acoperită astfel că aceasta nu mai poate fi invocată drept motiv de nulitate a hotărâri în condițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990. În consecință rezultă că recurentul interpretând eronat dispozițiile legale anterior menționate formulează critici nefondate astfel că decizia recurată fiind legală va fi menținută ca atare ca efect al respingerii recursului declarat de reclamant, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.G. împotriva Deciziei nr. 2 din 14 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2010.