ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1068/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1068/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursurilor
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Procedura derulată
în fața primei instanțe
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr.
20690/3/2009, reclamanta SC L. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R.
SA, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea
acesteia la plata sumei de 15.692.431,23 RON (inclusiv TVA) reprezentând
contravaloarea serviciilor de dezinfecție contra gripei aviare, prestate de
societate în perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006, precum și la plata
cheltuielilor de judecată.
Prin cererea de intervenție
în interes propriu formulată de SC P. SRL la data de 25 iunie 2009 s-a solicitat
obligarea pârâtei C.N.A.D.N.R. SA la plata sumei de 3.923.107 RON reprezentând cota
din debitul neachitat grupului de firme a căror ofertă a fost acceptată de pârâtă,
respectiv contravaloarea serviciilor de dezinfecție contra gripei aviare efectiv
prestate de societate în perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința comercială
nr. 459 din 21 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
s-a admis excepția de necompetență materială invocată de pârâta C.N.A.D.N.R. SA
și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București,
secția de contencios administrativ.
Pârâta C.N.A.D.N.R. SA
a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale
pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, iar, pe fond, a solicitat respingerea
acțiunii ca neîntemeiată.
Prin încheierea de ședință
din data de 20 aprilie 2010, instanța a admis în principiu cererea de intervenție
în interes propriu formulată de SC P. SRL iar, prin încheierea de ședință din data
de 5 octombrie 2010 au fost respinse ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale
pasive și excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâta C.N.A.D.N.R. SA.
La data de 23
noiembrie 2010 s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 244
alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la data de 20 martie 2012 cauza a fost repusă
pe rol, urmare a casării încheierii de suspendare a judecății de către instanța
de recurs.
La data de 26 iunie 2012,
reclamanta și-a precizat cererea de chemare în judecată în privința câtimii obiectului
acesteia, în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 13.307.643 RON
plus TVA, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat
în cauză.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă
nr. 4556 din 10 iulie 2012 pronunțată de Curtea de București, secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, s-a dispus admiterea acțiunii reclamantei SC
L. SRL, astfel cum a fost precizată, obligarea pârâtei la plata către reclamantă
a sumei de 13.307.643 RON plus TVA reprezentând contravaloarea serviciilor de dezinfecție
contra gripei aviare prestate în perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006, respingerea
ca nefondată a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta
SC P. SRL și obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 161.116 RON
reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de expert.
Pentru a hotărî în acest
sens, prima instanță a reținut, în special, următoarele:
La data de 19 mai 2006,
între SC L. SRL, SC P. SRL, SC M. SRL și SC M.A. SRL a fost încheiat contractul
de asociere în participațiune având ca obiect depunerea unei oferte comune pentru
participarea la selecția de oferte/licitație publică organizată de C.N.A.D.N.R.
SA pentru dezinfecția mijloacelor de transport rutier în vederea combaterii virusului
gripei aviare, precum și perfectarea contractului de prestări servicii și executarea
integrală a acestuia, în cazul câștigării selecției/licitației.
Prin adresa din 19
mai 2006, reclamanta SC L. SRL a transmis pârâtei C.N.A.D.N.R. SA oferta tehnică
și financiară privind dezinfecția împotriva gripei aviare formulată de grupul de
firme asociate potrivit contractului de asociere în participațiune încheiat la data
de 19 mai 2006.
Prin adresa din 24
mai 2006 pârâta C.N.A.D.N.R. SA a solicitat reclamantei, având în vedere oferta
transmisă de aceasta, ca în termen de 10 ore de la primirea adresei să instituie
puncte de dezinfecție totală a mijloacelor de transport rutier și să efectueze operațiunile
de dezinfecție la pozițiile kilometrice de pe drumurile naționale enumerate în cuprinsul
adresei, cu respectarea caietului de sarcini transmis prin adresa din 18 mai 2006.
Totodată, s-a menționat că în vederea încheierii contractului se va aplica procedura
de achiziție publică de servicii prin negociere cu o singură sursă, conform prevederilor
O.U.G. nr. 60/2001.
Prestarea efectivă a serviciilor
în perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006 rezultă din procesele-verbale încheiate și
semnate de reprezentanții ambelor părți SC L. SRL și C.N.A.D.N.R. SA, în care s-a
menționat numărul mijloacelor de transport rutier dezinfectate, pe categorii, pe
fiecare punct de dezinfecție, în urma confruntării formularelor de înregistrare
a traficului întocmite de prestator și de achizitor.
Nu poate fi primită apărarea
pârâtei, în sensul că, în lipsa unui contract încheiat cu reclamanta, nu poate fi
obligată la plata contravalorii serviciilor prestate, întrucât emiterea comenzii
materializate în cuprinsul adresei din 24 mai 2006 are semnificația acceptării ofertei,
inclusiv sub aspectul tarifelor propuse, fiind realizat astfel acordul de voință
al părților.
Pentru plata contravalorii
serviciilor prestate, reclamanta a întocmit situația autovehiculelor dezinfectate
și a sumelor datorate, din care rezultă o valoare totală de 15.692.431,23 RON, inclusiv
TVA, ce nu a fost însă însușită de pârâtă.
Potrivit raportului de
expertiză contabilă întocmit în cauză, suma datorată de pârâtă pentru serviciile
de dezinfecție împotriva gripei aviare de care a beneficiat în perioada 25 mai 2006-3
iulie 2006 este conform centralizatoarelor și proceselor-verbale aflate la dosar,
de 13.307.643 RON, la care se va adăuga TVA valabilă la data emiterii facturii.
Contrar susținerilor pârâtei
C.N.A.D.N.R. SA, creanța este certă, rezultând din comanda fermă formulată de pârâtă,
urmată de prestarea serviciilor atestată de procesele-verbale semnate de aceasta
prin reprezentanții săi, lichidă, câtimea ei fiind determinabilă pe baza proceselor-verbale
emanând de la pârâtă și a ofertei de preț acceptată de aceasta prin emiterea comenzii,
și exigibilă, de vreme ce prestațiile au fost executate și nu s-au invocat prevederi
ale caietului de sarcini privind instituirea unui termen de plată care să nu se
fi împlinit.
Pretențiile proprii formulate
în cauză de intervenienta SC P. SRL sunt neîntemeiate, în condițiile în care contractul
de achiziție publică a fost încheiat, în formă simplificată, între C.N.A.D.N.R.
SA și SC L. SRL, lider al asocierii, iar în privința obligațiilor autorității contractante
rămân aplicabile prevederile art. 253 C. com. potrivit căruia aceasta se obligă
exclusiv față de liderul asocierii, cu care a contractat.
Pe cale de consecință,
reclamanta SC L. SRL care, în calitate de lider al asocierii, a încheiat contractul
de prestări servicii cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA, este îndreptățită să încaseze integral
contravaloarea serviciilor prestate de la autoritatea contractantă, în cuantumul
rezultat din raportul de expertiză contabilă, autoritatea fiind obligată exclusiv
față de cel cu care a contractat.
Calea de atac exercitată
în cauză
Împotriva sentinței civile
nr. 4556 din 10 iulie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs, în termen legal, pârâta
C.N.A.D.N.R. SA și intervenienta în interes propriu SC P. SRL. Aceasta din urmă
a declarat recurs și împotriva încheierilor din 1 iunie 2010, 7 septembrie 2010
și 5 octombrie 2010 pronunțate în Dosarul nr. 5000/2/2010 al aceleiași instanțe.
3.1. Recurenta-pârâtă
C.N.A.D.N.R. SA a criticat hotărârea primei instanțe, susținând că este nelegală
și netemeinică, pentru următoarele motive:
În cuprinsul hotărâri,
prima instanță face referire la faptul că pârâta C.N.A.D.N.R. SA a invocat excepția
lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, însă
nu prezintă motivele care au determinat respingerea acestor excepții.
Obligația de a asigura
fondurile necesare derulării activităților de prevenire și combatere a gripei aviare
revenea, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 140/2005 și O.U.G. nr. 11/2006, ministerelor
implicate, în speța de față, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
și nu C.N.A.D.N.R. SA.
În conformitate cu prevederile
O.U.G. nr. 140/2005, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a
emis Ordinul nr. 1732/2005 care prevede, la art. 1, o mandatare specială și limitată
a C.N.A.D.N.R. SA doar în sensul de a institui bariere artificiale pentru dezinfecție,
în anumite puncte limită din județ și în condiții de necesitate.
În vederea îndeplinirii
mandatului limitat acordat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului, C.N.A.D.N.R. SA a încheiat cu SC L. SRL contractul din 2005 doar pentru
Campania I și nu pentru Campania a II-a, din perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006 perioadă
pentru care reclamanta solicită plata sumei de 15.692.431,23 RON ce face obiectul
prezentului dosar.
Prin concluziile scrise
depuse de pârâta C.N.A.D.N.R. SA, la data de 2 iulie 2012, aceasta a invocat următoarele
aspecte în privința cărora prima instanță nu s-a pronunțat:
(i) procesele-verbale
de recepție a lucrărilor de dezinfecție trebuiau semnate de ambele părți, respectiv
SC L. SRL și C.N.A.D.N.R. SA, prin reprezentanții lor legali;
(ii)
procesele-verbale care au constatat numărul de vehicule dezinfectate au fost semnate
de presupușii pârâtei C.N.A.D.N.R. SA fără a avea mandate în acest sens, astfel
că semnăturile lor nu pot angaja valabil C.N.A.D.N.R. SA;
(iii) procesul-verbal
din data de 28 iunie 2006 nu a fost ștampilat de presupușii C.N.A.D.N.R. SA astfel
cum au fost celelalte semnate și ștampilate;
(iv) în cuprinsul
proceselor-verbale nu se face referire la nicio sumă de bani, iar în situația în
care aceste sume nu au fost însușite de pârâtă, nu îi pot fi opozabile;
(v) dacă reclamanta ar
fi prestat aceste servicii, avea obligația de a emite o factură fiscală aferentă
„prestațiilor efectuate”, factura fiind singurul înscris prin care să poată face
dovada pretențiilor sale.
Prin încheierea de ședință
din data de 3 aprilie 2012, pârâtei C.N.A.D.N.R. SA i s-au respins probele cu expertiză
sanitar veterinară și expertiză tehnică-auto, fără ca instanța să prezinte motivele
pentru care a fost respinsă proba cu expertiza sanitar-veterinară.
Prin această probă s-ar
fi putut stabili dacă sumele solicitate de reclamantă prin cererea de chemare în
judecată ar fi justificate/întemeiate.
În concluzie, pentru motivele
prezentate, recurenta C.N.A.D.N.R. SA a solicitat, în temeiul art. 304 pct. 7,
pct. 8 și pct. 9, art. 304
1
și art. 312 C. proc. civ., admiterea recursului,
casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii reclamantei
SC L. SRL, ca neîntemeiată.
3.2. Recurenta-intervenientă
SC P. SRL a criticat sentința civilă nr. 4556 din 10 iulie 2012 și încheierile din
1 iunie 2010, 7 septembrie 2010 și 5 octombrie 2010, invocând, în esență, următoarele
motive.
Prima instanță a făcut
o greșită aplicare a legii la situația de fapt dedusă judecății, stabilind în sarcina
intervenientei SC P. SRL o taxă de timbru nejustificat de mare și neargumentată
din punct de vedere juridic.
În condițiile în care
pretențiile intervenientei SC P. SRL vizează neexecutarea obligației de plată a
C.N.A.D.N.R. SA izvorâtă dintr-un contract de achiziție publică, în temeiul
art. 286 coroborat cu art. 287
17
din O.U.G. nr. 34/2006, taxa judiciară
de timbru datorată de aceasta este de 1.112,31 RON.
Pe fondul cauzei, soluția
primei instanțe în privința cererii de intervenție în interes propriu se bazează
pe interpretarea eronată a dispozițiilor art. 43 din O.U.G. nr. 60/2001 privind
achizițiile publice.
Textul art. 43 alin. (1)
din acest act normativ este clar, în sensul că regula în această materie este aceea
că fiecare asociat al asocierii, indiferent de forma pe care o îmbracă aceasta,
stabilește raporturi juridice distincte direct cu autoritatea contractantă.
Prima instanță nu a ținut
seama de prevederile art. 9.2 din contractul de asociere în participațiune, în raport
de care părțile au înțeles să nu confere SC L. SRL nicio prerogativă suplimentară
față de ceilalți asociați.
Stabilirea „liderului”
asocierii s-a făcut, așa cum este prevăzut la art. 9.1 din contractul de asociere,
numai în considerarea dispozițiilor art. 43 alin. (3) din O.U.G. nr. 60/2001 și
nicidecum pentru a conferi SC L. SRL calitatea de „unic contractant” în contractul
de achiziții publice.
Instanța nu a ținut seama
de faptul că, pe baza cererii și a ofertei prezentate, având în vedere și dispozițiile
art. 5.4 din contractul de asociere în participațiune, SC P. SRL a prestat serviciile
de dezinfecție contractate, acest fapt fiind confirmat de procesele-verbale asumate
de către reprezentanții pârâtei, precum și de acte ce rezultă din contabilitatea
SC P. SRL.
În aceste condiții, este
indubitabil că SC P. SRL este subiect al raportului juridic obligațional, iar în
această calitate avea dreptul la încasarea beneficiului din contractul de asociere.
Totodată, se impune a
se constata că SC L. SRL nu a făcut dovada respectării propriilor obligații, conform
art. 5.1. din contractul de asociere în participațiune, neinvocând și nedovedind
vreo cheltuială proprie care să o îndreptățească la obținerea integrală a beneficiului.
Faptul că nu există o
clauză expresă cu privire la împărțirea beneficiilor și a pierderilor pentru fiecare
asociat prezumă intenția comună a părților de a împărți în egal beneficiile rezultate
din asociere, în măsura în care acestea au fost efectiv realizate. În speță, prezumția
de egalitate a beneficiilor este confirmată o dată în plus de starea de pasivitate
a părților după data câștigării contractului de achiziție, acestea nemaiînțelegând
să încheie un nou act adițional.
În concluzie, recurenta-intervenientă
a solicitat admiterea recursului, modificarea încheierilor și a sentinței atacate,
în sensul stabilirii în sarcina acesteia a unei taxe judiciare de timbru legale
și admiterii cererii de intervenție în interes propriu, astfel cum a fost formulată.
Procedura derulată
în fața Înaltei Curți
Intimata-reclamantă SC
L. SRL a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursurilor declarate de pârâta
C.N.A.D.N.R. SA și intervenienta SC P. SRL, ca nefondate, și menținerea hotărârii
primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Recurenta-pârâtă C.N.A.D.N.R.
SA a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat de intervenienta SC
P. SRL, prin care a solicitat respingerea acestuia, considerând temeinică și legală
soluția dată cererii de intervenție de către prima instanță.
În recurs s-a administrat
proba cu înscrisuri noi, conform art. 305 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei
Curți asupra recursurilor declarate în cauză
Înalta Curte, examinând
sentința recurată, prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art. 304
1
C. proc. civ., constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce
vor fi expuse în continuare.
Asupra recursului declarat
de pârâta C.N.A.D.N.R. SA.
O primă critică vizează
lipsa din considerentele hotărârii pronunțate a motivelor pentru care prima instanță
a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității
acțiunii invocate de pârâta C.N.A.D.N.R. SA.
Aceste excepții au fost
soluționate de prima instanță, în sensul respingerii lor ca neîntemeiate, prin încheierea
din data de 5 octombrie 2010, încheiere în cuprinsul căreia se regăsesc și motivele
care au fundamentat soluția instanței.
De asemenea, în considerentele
sentinței recurate, prima instanță face trimitere la încheierea din data de 5
octombrie 2010, cu precizări legate de modalitatea de soluționare a excepțiilor
invocate de pârâta C.N.A.D.N.R. SA.
Prin urmare, este neîntemeiată
critica formulată sub acest aspect de recurenta-pârâtă.
În privința calității
procesuale pasive a pârâtei C.N.A.D.N.R. SA, susținerile recurentei-pârâte sunt,
de asemenea, neîntemeiate, raportat la obiectul litigiului dedus judecății și la
contractul de prestări servicii în formă simplificată încheiat între reclamanta
SC L. SRL și pârâta C.N.A.D.N.R. SA, din care rezultă existența unei identități
între titularul obligației în raportul juridic dedus judecății și persoana chemată
în judecată în calitate de pârâtă.
Cererea de chemare în
judecată nu are ca obiect instituirea în sarcina pârâtei a obligației de asigurare
a fondurilor necesare plății contravalorii serviciilor prestate, ci însăși obligația
de plată pe care aceasta și-a asumat-o, în nume propriu, în calitatea sa de persoană
juridică distinctă de acționarul sau, Ministerul Transporturilor, astfel că legitimarea
procesuală pasivă a pârâtei C.N.A.D.N.R. SA este justificată în cauză
În mod legal, prima instanță
nu a analizat în considerentele hotărârii pronunțate și aspectele invocate de pârâta
C.N.A.D.N.R. SA prin concluziile scrise înregistrate la instanță la data de 2
iulie 2012, aspecte ce vizau, în special, semnarea proceselor-verbale de constatare
a numărului de autovehicule de către presupușii C.N.A.D.N.R. SA, fără un mandat
în acest sens, lipsa oricăror mențiuni referitoare la vreo sumă de bani în
procesele-verbale, precum și faptul că procesul-verbal din data de 18 iunie 2006
nu a fost ștampilat de prepușii companiei.
Aceste aspecte se constituie
în apărări noi invocate de pârâtă după închiderea dezbaterilor în primă instanță
în termenul stabilit pentru amânarea pronunțării, fără a oferi posibilitatea reclamantei
și intervenientei în interes propriu să răspundă la acestea.
În aceste circumstanțe,
conduita procedurală adoptată de prima instanță respectă atât principiile contradictorialității
și dreptului la apărare, principii fundamentale ale procesului civil, cât și cerințele
dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului.
Referitor la probele cu
expertiză sanitar-veterinară și expertiză tehnică auto, Înalta Curte constată, contrar
afirmațiilor recurentei-pârâte, că prima instanță a respins argumentat, prin încheierea
din data de 21 februarie 2012, cererea de încuviințare a acestor probatorii, apreciind
în mod corect că ele nu sunt concludente și utile soluționării cauzei, raportat
la obiectul acesteia, la obiectivele propuse pentru cele două expertize, dar și
la înscrisurile depuse la dosarul cauzei în susținerea și, respectiv, combaterea
pretențiilor supuse judecății.
Pe fondul cauzei, Înalta
Curte reține că soluția primei instanțe în privința admiterii cererii de chemare
în judecată, astfel cum a fost precizată, se bazează pe interpretarea corectă atât
a dispozițiilor legale aplicabile, cât și a probelor administrate în cauză.
Astfel, prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1732/2005 s-a instituit în sarcina
C.N.A.D.N.R. SA obligativitatea de a institui bariere artificiale pentru dezinfecție,
în vederea executării operațiunilor de dezinfecție a mijloacelor de transport rutier
în scopul prevenirii și combaterii virusului gripei aviare.
În baza acestui ordin,
pârâta C.N.A.D.N.R. SA i-a solicitat reclamantei SC L. SRL prestarea de servicii
în vederea efectuării dezinfecției totale în condiții de necesitate a mijloacelor
de transport rutier.
Oferta de preț transmisă
de reclamanta SC L. SRL, prin adresa din 19 mai 2006, a fost acceptată necondiționat
de reprezentanții C.N.A.D.N.R. SA prin adresa din 24 mai 2006.
Prin această adresă, C.N.A.D.N.R.
SA i-a solicitat reclamantei că în termen de 10 ore de la primirea adresei să instituie
puncte de dezinfecție totală a mijloacelor de transport rutier și să fie efectuate
operațiunile de dezinfecție.
Totodată, C.N.A.D.N.R.
SA a precizat că, în vederea încheierii contractului se va aplica procedura de achiziție
publică de servicii „negociere cu o singură sursă”, în conformitate cu art. 12
lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001.
Așadar, izvorul raporturilor
juridice dintre părți este reprezentat de contractul de prestări servicii, materializat
în oferta reclamantei SC L. SRL urmată de acceptarea acesteia de către reprezentanții
C.N.A.D.N.R. SA, și nu de contractul din 2005, invocat în mod eronat de recurenta-pârâtă
C.N.A.D.N.R. SA.
Referitor la susținerile
recurentei-pârâte, în sensul că procesele-verbale care au constatat numărul de vehicule
dezinfectate au fost semnate de prepușii C.N.A.D.N.R. SA, care nu aveau mandat în
acest sens, Înalta Curte reține, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,
faptul că, prin adresa din 24 mai 2006 emisă de C.N.A.D.N.R. SA, de acceptare a
ofertei reclamantei, au fost desemnate ca persoane de contact din partea D.R.D.P.
Brașov, I.M. și M.O., directori în cadrul D.R.D.P. Brașov.
Prin adresa din 13
mai 2009 emisă de D.R.D.P. Brașov sub semnătura reprezentanților acesteia, I.M.
și M.O., s-a precizat că locațiile punctelor de dezinfecție pe drumurile naționale
de pe raza D.R.D.P. Brașov în care reclamanta SC L. SRL a prestat servicii de dezinfecție
au fost stabilite în baza adresei C.N.A.D.N.R. SA din 24 mai 2006, ținându-se cont
de condițiile reale din teren. De asemenea, s-a menționat că, în urma confirmării
locației punctelor de dezinfecție din procesele-verbale întocmite la nivelul secțiilor
și a centralizatorului proceselor-verbale întocmite la D.R.D.P. Brașov s-a constatat
că diferențele ce apar sunt cauzate de unele greșeli de redactare.
Prin urmare, a existat
un mandat acordat de reprezentanții C.N.A.D.N.R. SA pentru prepușii acesteia, din
cadrul D.R.D.P. Brașov, iar procesele-verbale și centralizatoarele acestora semnate
de reprezentanții ambelor părți confirmă executarea serviciilor de dezinfecție în
perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006.
Faptul că nu a fost emisă
o factură fiscală pentru încasarea contravalorii serviciilor prestate prezintă relevanță
pe plan fiscal și nu sub aspectul executării obligațiilor asumate de reclamantă
prin contractul de prestări servicii încheiat cu C.N.A.D.N.R. SA, în condițiile
anterior precizate.
În privința cuantumului
pretențiilor solicitate prin acțiunea dedusă judecății, în mod legal, prima instanță
a validat constatările și concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, prin
care expertul a răspuns argumentat la obiectivele încuviințate de instanță, stabilind
că valoarea serviciilor prestate de reclamantă în perioada 25 mai 2006-3 iulie 2006
este de 13.307.643 RON plus TVA.
Pârâta C.N.A.D.N.R.
SA nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă, deși instanța a
dispus comunicarea acestuia și acordarea unui termen de judecată pentru a fi formulate
eventuale obiecțiuni.
În consecință, sunt neîntemeiate
susținerile recurentei-pârâte și în privința cuantumului obligației de plată stabilite
în sarcina acesteia prin hotărârea atacată.
Asupra recursului declarat
de intervenienta în interes propriu SC P. SRL împotriva încheierilor pronunțate
de prima instanță la 1 iunie 2010, 7 septembrie 2010 și 5 octombrie 2010
Prin încheierea din data
de 1 iunie 2010 a fost stabilită în sarcina intervenientei în interes propriu SC
P. SRL obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în valoare de 43.342 RON,
sub sancțiunea anulării cererii ca netimbrată.
Potrivit art. 18
alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, împotriva modului
de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la
aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data stabilirii taxei sau de la data
comunicării sumei datorate.
Așadar, calea de atac
prevăzută de lege în materia taxelor judiciare de timbru este cererea de reexaminare,
cerere care a și fost formulată în cauză de către intervenientă la data de 4
iunie 2010.
Prin încheierea din data
de 7 septembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ
și fiscal, a admis cererea de reexaminare și a stabilit în sarcina intervenientei
obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 35.991,06 RON.
Această încheiere este
irevocabilă, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările
și completările ulterioare.
De asemenea, este irevocabilă,
în condițiile art. 281
3
C. proc. civ., și încheierea pronunțată de aceeași
instanță la data de 5 octombrie 2010, prin care a fost respinsă cererea de îndreptare
a erorii materiale strecurate în încheierea din data de 7 septembrie 2010.
În aceste condiții, având
în vedere principiul legalității căilor de atac, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil
recursul declarat de intervenienta în interes propriu SC P. SRL împotriva încheierilor
din 1 iunie 2010, 7 septembrie 2010 și 5 octombrie 2010 pronunțate de Curtea de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Referitor la recursul
declarat de intervenienta în interes propriu SC P. SRL împotriva sentinței civile
nr. 4556 din 10 iulie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte reține că susținerile recurentei
sunt neîntemeiate, întrucât atât prevederile contractului de asociere în participațiune
încheiat la 19 mai 2006, cât și dispozițiile legale incidente au fost interpretate
și aplicate corect de prima instanță.
Astfel, în mod eronat
pretinde intervenienta că, în aplicarea art. 43 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001
privind achizițiile publice, fiecare asociat al asocierii, indiferent de forma pe
care o îmbracă aceasta, stabilește raporturi juridice distincte direct cu autoritatea
contractantă.
Din interpretarea
art. 43 alin. (1) și alin. (3) din acest act normativ rezultă dreptul operatorilor
economici de a se asocia și de a depune o ofertă în comun, dar și obligația acestora
de a-și desemna un lider al asocierii, care să-i reprezinte în raporturile cu autoritatea
contractantă.
În speță, contractul de
achiziție publică a fost încheiat între C.N.A.D.N.R. SA și reclamanta SC L. SRL,
în calitate de lider al asocierii, iar în considerarea principiului relativității
efectelor contractului și a dispozițiilor art. 253 C. com., obligațiile pârâtei
C.N.A.D.N.R. SA s-au născut exclusiv față de liderul asocierii, cu care aceasta
a contractat.
Pretinsa neîndeplinire
a propriilor obligații de către reclamanta SC L. SRL derivate din contractul de
asociere în participațiune, precum și contribuția intervenientei SC P. SRL la îndeplinirea
obligațiilor asumate prin contractul de achiziție publică sunt aspecte ce prezintă
relevanță în raporturile dintre membrii asocierii, cu ocazia împărțirii beneficiilor
activităților comune desfășurate, și nu în cadrul prezentului litigiu de contencios
administrativ.
În aceste condiții, în
mod corect prima instanță a apreciat ca fiind neîntemeiate pretențiile intervenientei
SC P. SRL și a dispus respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată
de aceasta.
Temeiul legal al soluției
instanței de recurs
În concluzie, pentru toate
considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune respingerea
recursurilor declarate de pârâta C.N.A.D.N.R. SA și intervenienta SC P. SRL împotriva
sentinței civile nr. 4556 din 10 iulie 2012 și a încheierilor din 1 iunie 2010,
7 septembrie 2010 și 5 octombrie 2010, pronunțate de Curtea de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de intervenienta în nume propriu SC P. SRL împotriva încheierilor din data de 1
iunie 2010, 7 septembrie 2010 și 5 octombrie 20010.
Respinge recursurile declarate
de intervenienta în nume propriu SC P. SRL și pârâta C.N.A.D.N.R. SA împotriva sentinței
civile nr. 4556 din 10 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 martie 2014.