ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2098/2014

Asupra cauzei de față,

prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc.

civ., constată următoarele:

Prin decizia nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 a Curții

de Apel Cluj, secția I civilă, s-au respins apelurile declarate de pârâții M.M.T.

și M.R.A., precum și de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva sentinței civile nr. 263

din 23 mai 2013 a Tribunalului Cluj, decizie definitivă.

Împotriva acestei hotărâri

definitive a declarat recurs pârâta M.R.A., ce a fost înregistrat pe rolul Curții

de Apel Cluj la data de 10 martie 2014 și înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție

spre soluționare, fiind înregistrat, pe rolul instanței supreme, la data de 12

mai 2014.

Învestită cu soluționarea

căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat,

la data 16 mai 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu

a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru C2,

constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010

privind C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 19 mai 2014, comunicarea raportului

părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, așa cum prevăd dispozițiile

art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate

la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului

a fost comunicat recurentei și intimaților.

Intimata-reclamantă C.C.F.

a depus punct de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare,

prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Constatându-se că se poate

trece la examinarea recursului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin.

(4) C. proc. civ., dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii

termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru

judecarea recursului la data de 1 iulie 2014, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc.

civ., fără citarea părților.

Analizând recursul formulat,

Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin decizia nr. 61/A

din 22 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, s-au respins apelurile

declarate de pârâții M.M.T. și M.R.A., precum și de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva

sentinței civile nr. 263 din 23 mai 2013 a Tribunalului Cluj, decizie definitivă.

Decizia menționată a fost

pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect rectificare carte

funciară.

Potrivit art. 634

alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel,

fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Potrivit dispozițiilor

art. 483 alin. (2) C. proc. civ., „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate

în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit. i), în cele privind navigația

civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale,

în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin

erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până

la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date

de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanță

sunt supuse numai apelului”.

Legalitatea căilor de

atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor

de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege

nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau

retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare

de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele

procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute

de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Acțiunea introductivă

formulată de reclamanți este întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 33, art.

34, art. 47 și urm. din Legea nr. 7/1996, republicată.

Instanța de fond, Tribunalul

Cluj, și-a verificat competența și a constatat că este competentă să soluționeze

cauza potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 1 C. proc. civ. raportat la art. 94 C.

proc. civ.

Potrivit art. 33 din Legea

nr. 7/1996, republicată, „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare

nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive

și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică,

de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale”.

Alin.

(2) al aceluiași articol arată că „p

revederile art. 31 se vor aplica în mod corespunzător”.

Art. 31 alin. (5) prevede

că: „Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel”.

Față de dispozițiile legale

anterior menționate, decizia civilă nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 a Curții de Apel

Cluj, secția I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului

pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc.

civ.

Având în vedere considerentele

expuse, se va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de pârâta M.R.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de pârâta M.R.A. în contradictoriu cu intimații-reclamanți C.C.F.

și C.N.A. (decedat), cu domiciliul procesual ales la Societatea civilă de avocați

„R.A.” și intimații-pârâți M.M.T., prin lichidator judiciar J.S.P.R.L., SC

O.M.V.P. SA, împotriva deciziei nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea

de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 iulie 2014.