ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2098/2014

Asupra cauzei de față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele: Prin decizia nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, s-au respins apelurile declarate de pârâții M.M.T. și M.R.A., precum și de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva sentinței civile nr. 263 din 23 mai 2013 a Tribunalului Cluj, decizie definitivă. Împotriva acestei hotărâri definitive a declarat recurs pârâta M.R.A., ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj la data de 10 martie 2014 și înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție spre soluționare, fiind înregistrat, pe rolul instanței supreme, la data de 12 mai 2014. Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data 16 mai 2014, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Completul de filtru C2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 19 mai 2014, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentei și intimaților. Intimata-reclamantă C.C.F. a depus punct de vedere asupra raportului în termenul de 10 zile de la comunicare, prevăzut de art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Constatându-se că se poate trece la examinarea recursului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc.

civ., dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac. S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 1 iulie 2014, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților. Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, s-au respins apelurile declarate de pârâții M.M.T. și M.R.A., precum și de pârâta SC O.M.V.P. SA împotriva sentinței civile nr. 263 din 23 mai 2013 a Tribunalului Cluj, decizie definitivă. Decizia menționată a fost pronunțată în soluționarea unui apel într-o cauză având ca obiect rectificare carte funciară.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-lit. i), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. Acțiunea introductivă formulată de reclamanți este întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 33, art. 34, art. 47 și urm. din Legea nr. 7/1996, republicată.

Instanța de fond, Tribunalul Cluj, și-a verificat competența și a constatat că este competentă să soluționeze cauza potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 1 C. proc. civ. raportat la art. 94 C. proc. civ. Potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996, republicată, „înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale”. Alin. (2) al aceluiași articol arată că „p revederile art. 31 se vor aplica în mod corespunzător”. Art. 31 alin. (5) prevede că: „Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel”.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, decizia civilă nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc. civ. Având în vedere considerentele expuse, se va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de pârâta M.R.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta M.R.A. în contradictoriu cu intimații-reclamanți C.C.F. și C.N.A. (decedat), cu domiciliul procesual ales la Societatea civilă de avocați „R.A.” și intimații-pârâți M.M.T., prin lichidator judiciar J.S.P.R.L., SC O.M.V.P. SA, împotriva deciziei nr. 61/A din 22 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iulie 2014.