ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1935/2010

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 351 din 23 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj s-a respins acțiunea civilă înaintată de reclamanții D.A. și D.M. împotriva pârâtului Primarul Municipiului Cluj - Napoca având ca obiect anularea Dispoziției din 9 iulie 2008 emisă de intimat și acordarea de teren în compensare sau despăgubiri în condițiile legii speciale pentru terenul înscris inițial în C.F. Cluj. Prin acțiune reclamanții au înțeles să conteste dispoziția în ceea ce privește respingerea cererii de acordare de măsuri reparatorii pentru teren apreciind că potrivit reglementării legii speciale, sunt îndreptățiți la astfel de măsuri, întrucât au cumpărat imobilul de la proprietarii tabulari atât construcția cât și terenul cu privire la care au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 58/1974 tocmai în considerarea înstrăinării imobilului.

Instanța de apel a reținut că terenul aferent construcției a trecut în proprietatea Statului în temeiul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 de la proprietarii tabulari, și nu de la reclamanți. Astfel cum s-a statuat și în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție calitatea de persoană îndreptățită de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 republicată pentru terenul trecut în proprietatea Statului în temeiul Legii nr. 58/1974 aparține celui din patrimoniul căruia acesta a fost preluat, respectiv vânzătorului. Se reține astfel de către instanța de fond că cel îndreptățit la măsuri reparatorii este cumpărătorul pentru construcția preluată, iar în situațiile în care construcția nu a fost demolată, poate dobândi în condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 18/1991 (Decizia civilă nr. 7315 din 1 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Se mai reține de către instanța de apel că, în măsura în care construcția ar exista în prezent, reclamanții ar fi îndreptățiți la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în temeiul art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, ceea ce ar face inaplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 conform art. 8 alin. (1) din această Lege. Se mai reține de instanța de apel că, deși nu sunt aplicabile dispozițiile legii fondului funciar, întrucât construcția nu există, fiind demolată îh urma exproprierii, trebuie aplicate dispozițiile Legii nr. 10/2001, conform art. 1 și 8 alin. (1) din această Lege, neavând vreo rațiune sau temei legal sancționarea persoanei îndreptățite supusă de două ori unor măsuri abuzive, raportat la cea căreia i s-a aplicat doar o singură astfel de măsură, cu singura deosebire că va fi aplicată legea generală în materie de reparație, respectiv Legea nr. 10/2001 și nu cea specială, respectiv Legea nr. 18/1991.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Primarul Municipiului Cluj - Napoca solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului reclamanților. Recurentul critică temeinicia hotărârii instanței de apel și legalitatea ei având în vedere următoarele: Se face astfel trimitere la antecontractul de vânzare - cumpărare din 22 iunie 1987 prin care reclamanții au cumpărat de la moștenitoarea proprietarei tabulare T.M. doar apartamentul și că terenul a făcut obiectul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974. Recurentul a mai menționat că potrivit Deciziei civile nr. 7315 din 1 noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, calitatea de persoană îndreptățită la a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., și a excepției nulității recursului invocat de intimați prin întâmpinarea depusa la dosar, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs, va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora, face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unui din cauzele de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc.

civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului. Or, raportând aceste dispoziții legale la recursul pârâtului, este de reținut că criticile de netemeinicie invocate nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 8-9 C. proc. civ., și nici în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Criticile propriu - zise la adresa hotărârii instanței de apel presupune indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată. Or, succesiunea de fapte și de afirmații din cuprinsul cererii de recurs, ce nu este structurată din punct de vedere juridic în așa fel încât să se poată reține critici susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare ori casare prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., face incidență excepția nulității recursului prin prisma dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care urmează a se constatat nulitatea recursului pârâtului. În temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a fi obligat recurentul să plătească intimaților D.A. și D.M. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, împotriva Deciziei nr. 32/ A din 9 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă. Obligă pe recurentul Primarul Municipiului Cluj - Napoca să plătească intimaților D.A. și D.M. cheltuieli de judecată în recurs de 1.500 lei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2010.