ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1935/2010

Deliberând în

condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de față, reține

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 351 din 23

octombrie 2008 a Tribunalului Cluj s-a respins acțiunea civilă înaintată de

reclamanții D.A. și D.M. împotriva pârâtului Primarul Municipiului Cluj -

Napoca având ca obiect anularea Dispoziției din 9 iulie 2008 emisă de intimat

și acordarea de teren în compensare sau despăgubiri în condițiile legii

speciale pentru terenul înscris inițial în C.F. Cluj.

Prin acțiune reclamanții au înțeles să

conteste dispoziția în ceea ce privește respingerea cererii de acordare de

măsuri reparatorii pentru teren apreciind că potrivit reglementării legii

speciale, sunt îndreptățiți la astfel de măsuri, întrucât au cumpărat imobilul

de la proprietarii tabulari atât construcția cât și terenul cu privire la care

au fost aplicate dispozițiile Legii nr. 58/1974 tocmai în considerarea

înstrăinării imobilului.

Instanța de

apel a reținut că terenul aferent construcției a trecut în proprietatea

Statului în temeiul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 de la

proprietarii tabulari, și nu de la reclamanți. Astfel cum s-a statuat și în

practica Înaltei Curți de Casație și Justiție calitatea de persoană

îndreptățită de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001

republicată pentru terenul trecut în proprietatea Statului în temeiul Legii nr.

58/1974 aparține celui din patrimoniul căruia acesta a fost preluat, respectiv

vânzătorului. Se reține astfel de către instanța de fond că cel îndreptățit la

măsuri reparatorii este cumpărătorul pentru construcția preluată, iar în

situațiile în care construcția nu a fost demolată, poate dobândi în condițiile

prevăzute de art. 36 din Legea nr. 18/1991 (Decizia civilă nr. 7315 din 1

noiembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de

proprietate intelectuală.

Se mai reține

de către instanța de apel că, în măsura în care construcția ar exista în

prezent, reclamanții ar fi îndreptățiți la dobândirea dreptului de proprietate

asupra terenului în temeiul art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, ceea ce ar

face inaplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001 conform art. 8 alin. (1) din

această Lege.

Se mai

reține de instanța de apel că, deși nu sunt aplicabile dispozițiile legii

fondului funciar, întrucât construcția nu există, fiind demolată îh urma

exproprierii, trebuie aplicate dispozițiile Legii nr. 10/2001, conform art. 1

și 8 alin. (1) din această Lege, neavând vreo rațiune sau temei legal

sancționarea persoanei îndreptățite supusă de două ori unor măsuri abuzive,

raportat la cea căreia i s-a aplicat doar o singură astfel de măsură, cu

singura deosebire că va fi aplicată legea generală în materie de reparație,

respectiv Legea nr. 10/2001 și nu cea specială, respectiv Legea nr. 18/1991.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs Primarul Municipiului Cluj - Napoca solicitând

modificarea ei în sensul respingerii apelului reclamanților.

Recurentul

critică temeinicia hotărârii instanței de apel și legalitatea ei având în

vedere următoarele:

Se face astfel

trimitere la antecontractul de vânzare - cumpărare din 22 iunie 1987 prin care

reclamanții au cumpărat de la moștenitoarea proprietarei tabulare T.M. doar

apartamentul și că terenul a făcut obiectul dispozițiilor art. 30 din Legea nr.

58/1974.

Recurentul a

mai menționat că potrivit Deciziei civile nr. 7315 din 1 noiembrie 2007 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, calitatea de persoană îndreptățită la a beneficia

de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Examinând

hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 304 C.

proc. civ., și a excepției nulității recursului invocat de intimați prin

întâmpinarea depusa la dosar, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs, va cuprinde sub sancțiunea

nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea

greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea

acestora, face posibilă încadrarea lor într-unui din motivele prevăzute de art.

304 C. proc. civ., per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu

face posibilă încadrarea lor într-unui din cauzele de nelegalitate prevăzute

expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este

nulitatea recursului.

Or, raportând

aceste dispoziții legale la recursul pârâtului, este de reținut că criticile de

netemeinicie invocate nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 8-9 C.

proc. civ., și nici în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute

de art. 304 C. proc.

civ.

Criticile

propriu - zise la adresa hotărârii instanței de apel presupune indicarea

punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la

soluția pronunțată.

Or,

succesiunea de fapte și de afirmații din cuprinsul cererii de recurs, ce nu

este structurată din punct de vedere juridic în așa fel încât să se poată

reține critici susceptibile de a fi încadrate în cazurile de modificare ori

casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., face incidență excepția nulității

recursului prin prisma dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care

urmează a se constatat nulitatea recursului pârâtului.

În temeiul art.

274 C. proc. civ., urmează a fi obligat recurentul să plătească intimaților D.A.

și D.M. suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nul recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, împotriva

Deciziei nr. 32/ A din 9 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Obligă

pe recurentul Primarul Municipiului Cluj - Napoca să plătească intimaților D.A.

și D.M. cheltuieli de judecată în recurs de 1.500 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 martie 2010.