ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2989/2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2989/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând

asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la data

de 17 august 2009 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția comercială și contencios

administrativ fiscal, sub număr de Dosar nr. 2781/190/2009, și precizată la

termenul din 16 octombrie 2009, reclamantul Orașul Băile Olănești, reprezentat

prin primar, a chemat în judecată pe pârâta R.A.D.E.F.R.F., solicitând

instanței ca prin sentința ce o va pronunța în cauză, să constate calitatea de

proprietar a Orașului Băile Olănești asupra clădirii cinematografului „D.",

situat în Băile Olănești, județul Vâlcea și asupra grădinii de vară

-cinematograf „D.", situată în Băile Olănești, județul Vâlcea, să oblige

pe pârâtă să predea reclamantului imobilele susmenționate, în termen de 30 de

zile, de la pronunțarea hotărârii și să dispună evacuarea pârâtei din spațiile

menționate.

Prin încheierea

din din 16 octombrie 2009 Tribunalul Vâlcea, secția comercială și contencios

administrativ fiscal, a trimis dosarul spre competentă soluționare în primă

instanță unui complet specializat în soluționarea cauzelor comerciale din

cadrul aceluiași tribunal, reținând, că în speță nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 23 din Legea nr. 213/1998.

La data de 11

ianuarie 2010, a formulat cerere de intervenție SC D.T. SRL, în interesul

pârâtei, solicitând respingerea cererii principale.

în temeiul

dispozițiilor art. 158 C. proc. civ., prin sentința nr. 374 din 22 februarie

2010 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția comercială și contencios

administrativ fiscal, - Complet F5 contencios, competența de soluționare a

cererii formulate de reclamantul orașul Băile Olănești prin primar, a fost

declinată în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub număr de Dosar nr. 4125/288/2010.

Reclamantul

și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtei să-i lase în

deplină proprietate și posesie imobilele cinematograf „D.", situat în

Băile Olănești, județul Vâlcea și Grădina de vară - cinematograf „D.",

situată în Băile Olănești, județul Vâlcea și 1.250 mp teren aferent, bunuri

imobile evidențiate în Anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia,

pozițiile nr. 303, respectiv 304;

- obligarea

pârâtei la încheierea protocolului de predare-primire a imobilelor menționate

mai sus;

- să se dispună

evacuarea pârâtei din spațiile precizate;

- să fie

obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul

proces.

Reclamantul a

renunțat la soluționarea capetelor de cerere privind revendicarea și evacuarea

(filele 141, 144, 146 din dosarul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea).

Reținând

incidența dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., prin sentința

civilă nr. 3149 din 18 martie 2011 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea a

fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a fost

declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Constatându-se ivit conflictul negative de competență dosarul a fost înaintat

Curții de Apel Pitești în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul secției comerciale și de contencios administrativ și

fiscal, a Curții de Apel Pitești sub număr de Dosar nr. 465/46/2011, care, prin

încheierea din 6 aprilie 2011 a trimis dosarul secției civile în vederea

soluționării conflictului negativ de competență.

Prin sentința

civilă nr. 20/ F-CC din 2 mai 2011 pronunțată de Curtea de apel Pitești, secția

civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru

cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 456/46/2011 a fost stabilită

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția civilă,

reținându-se că această instanța se va pronunța și asupra cererii de renunțare

la judecata capetelor de acțiune privind revendicarea imobilelor și evacuarea

pârâtei din aceste imobile și, totodată, în raport de limitele învestirii va

verifica regimul juridic al imobilelor și va aprecia dacă, ulterior modificării

acestor limite, este competentă să soluționeze cauza, secția civilă sau secția

de contencios administrativ a tribunalului.

Tribunalul

Vâlcea, secția I civilă, prin sentința civilă, nr. 1235 din 08 noiembrie 2011,

a luat act că reclamantul a renunțat la judecata pct. I și III din acțiune,

respectiv la constatarea calității de proprietar a Orașului Băile Olănești

asupra clădirii cinematografului „D.", situat în Băile Olănești, județul

Vâlcea și asupra grădinii de vară - cinematograf „D.", situată în Băile

Olănești, județul Vâlcea la evacuarea pârâtei din spațiile menționate și a

respins cererea precizată.

În motivare s-a

reținut că dispozițiile art. 2 pct. 5 din Legea nr. 303/2008, prevăd că sălile

și grădinile de spectacol cinematografic prevăzute în anexa 1 la O.G. nr. 39/2005

privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006,

cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al

statului și în administrarea R.A.D.E.F., împreună cu terenurile și bunurile

mobile aferente, trec în domeniul public al unităților

administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al

sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor

locale respective „pe baza unui protocol încheiat între primarul unității

administrativ-teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea

R.A.D.E.F., în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a

legii, protocolul astfel încheiat urmând a fi asumat de către consiliile locale

prin hotărâre.

Prin urmare,

întrucât protocolul prevăzut de lege stă la baza emiterii hotărârii consiliului

local, adoptarea acesteia din urmă nu se poate realiza, potrivit situației

juridice descrise de art. 2 din Legea nr. 303/2008, decât în condițiile

existenței unui protocol încheiat în conformitate cu prevederile legale.

S-a arătat că

protocolul este o convenție bilaterală, intervenită între primarul unității

administrativ-teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către

conducerea R.A.D.E.F.R.F., având ca obiect predarea-primirea sălilor,

grădinilor de spectacol cinematografic, terenurilor și bunurilor mobile,

convenție care se poate încheia benevol, prin acordul celor două părți, cu

respectarea următoarelor cerințe: protocolul să fie încheiat în termen de 6

luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv până la 30 iunie 2009; conform

art. 2 pct. 4 din Legea nr. 303/2008, „să cuprindă mențiunile prevăzute de

Legea nr. 303/2008 (valoarea activului și pasivului aferent fiecărei săli sau

grădini de spectacol cinematografic); conform art. 2 pct. 4 din Legea nr. 303/2008,

bunurile mobile aflate în inventarul sălilor și grădinilor de spectacol

cinematografic (art. 2 pct. 2 din Legea nr. 303/2008); să se prevadă obligația

administrației publice locale de a asigura minim 15 ani difuzarea de film

cinematografic - art. 2 pct. 6 din Legea nr. 303/2008 și obligația ca în termen

de maxim 4 ani să asigure toate investițiile necesare pentru reabilitarea,

dotarea și modernizarea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic - art.

2 pct. 7 din Legea nr. 303/2008.

Mai mult, prin

dispozițiile art. 2 pct. II din Legea nr. 303/2008 s-a prevăzut dreptul

întreprinzătorilor mici și mijlocii de a cumpăra sălile și grădinile de

spectacol.

Prima instanță

a apreciat că în cazul în care părțile nu încheie benevol convenția menționată,

predarea-primirea se poate face și silit, prin obligarea de către instanța de

judecată sau prin executorul judecătoresc.

S-a reținut că

în cauză nu s-a făcut dovada că pârâta este vinovată de neîntocmirea

protocolului în termenul prevăzut de lege pentru a fi nevoie de intervenția

instanței de judecată, câtă vreme conform înscrisului de la fila 6 dosar,

pârâta a solicitat lămuriri privind cheltuielile transferurilor - documentația

tehnică aferentă etc, comunicând un calendar de predare-primire.

În termen

legal, împotriva acestei sentințe, Orașul Băile Olănești prin Primar a declarat

recurs, calificat ca fiind apel, iar prin Decizia civilă nr. 20 din 12 martie

2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, apelul a fost

respins ca nefondat.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de control judiciar a reținut că prima instanță, în analiza

temeiniciei cererii având ca obiect obligarea pârâtei la încheierea

protocolului de predare primire a imobilelor în litigiu a analizat normele

legale incidente în cauză, probatoriul administrat și apărările părților, fiind

redate argumentele pentru care acțiunea a fost respinsă.

S-a arătat că

prin O.U.G nr. 47/2011 privind reglementarea situației juridice a unor săli și

grădini de spectacol cinematografic precum și a altor imobile publicată în M.

Of. nr. 365 din 25 mai 2011 s-a dispus în art. 1 că „pentru sălile și grădinile

de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile și bunurile mobile

aferente, prevăzute în anexa nr. 1 aflate în domeniul privat al statului și în

administrarea R.A.D.E.F.R., începând cu data intrării în vigoare a prezentei O.U.

numai pot fi încheiate protocoale între primarul unității administrativ

teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea R.A.D.E.F.R.,

astfel cum prevăd dispozițiile art. 2 pct. 5 din Legea nr. 328/2006 pentru

aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările și

completările ulterioare".

Cum imobilele

în litigiu, respectiv Grădina de Vară Cinematograf D. și Cinematograf D.

situate în Băile Olanești fac obiectul menționatului act normativ, fiind

înscrise la pozițiile nr. 126 și 127 din Anexa nr. 1 la Ordonanță, instanța de

apel a apreciat că, urmare a incidenței normei legale menționate, nu mai poate

fi încheiat protocolul de predare-primire între apelant și intimată, aceste

bunuri aflându-se în domeniul privat al statului și în administrarea

intimatei-pârâte, întrucât regimul lor juridic nu a fost modificat după

intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008.

Cât privește

încheierea din 2009, emisă de O.C.P.I. Vâlcea - B.C.P.I. Vâlcea invocată de

apelant, în raport de prevederile O.U.G .nr. 47/2011, se atestă că cele două

imobile nu au ieșit din domeniul privat al statului și din administrarea

intimatei pârâte, nefiind astfel de natură să ateste apartenența bunurilor la

domeniul public al unității administrativ teritoriale orășenești.

În consecință,

în raport de incidența acestor norme legale aplicabile imobilelor în litigiu

acțiunea reclamantului prin care solicită obligarea pârâtei de a încheia

protocolul de predare-primire a imobilelor a fost în mod corect respinsă,

motivarea instanței de fond fiind substituită în modul arătat.

Împotriva

acestei decizii, în termen legal, reclamantul orașul Băile Olănești prin primar

a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.

proc. civ.

În motivare,

recurentul-reclamant susține, în esență, că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se sprijină, raționamentul instanței în respingerea acțiunii,

singurul argument invocat fiind că în speță sunt aplicabile dispozițiile O.U.G.

nr. 47/2011. Or, raportat la aspectele invocate de Orașul Băile Olanești în

dovedirea acțiunii, prin prisma dispozițiilor Legii nr. 303/2008 privind

aprobarea O.U.G. nr. 7/2008 pentru modificarea și completarea O.G. nr. 39/2005

privind cinematografia, precum și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru

aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și a probatoriului

administrat în cauză, este evident că instanța nu a motivat care sunt

argumentele pentru care motivele invocate reclamant nu sunt sustenabile.

Apreciază că

instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, care stabilește în

sarcina pârâtei obligații și termene concrete de punere în executare a

acestora.

Decizia

pronunțată este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu aplicarea greșită a

legii. Din probatoriul administrat, respectiv corespondența purtată cu pârâta R.A.D.E.F.,

rezultă, fără echivoc, faptul că aceasta nu a contestat niciun moment că Orașul

Băile Olănești este proprietarul imobilelor a căror predare efectivă se

solicită. Mai mult decât atât, în mod vădit eronat Curtea de Apel Pitești

apreciază valoarea extrasului de carte funciară.

În opinia

recurentului-reclamant, instanța a interpretat în mod greșit prevederile O.U.G.

nr. 47/2011, având în vedere faptul că nu ne aflăm în situația în care

reclamantul nu a întreprins măsuri pentru a prelua imobilele care fac obiectul

dosarului, în acest sens, fiind corespondența purtată cu pârâta, inclusiv

notificarea transmisă prin executorul judecătoresc G.B. și răspunsurile pârâtei

care a tergiversat încheierea protocolului de predare-primire, precum și

promovarea acțiunii în instanță.

Deși prin

adresa din 2 martie 2009 pârâta comunică faptul că în luna aprilie 2009 urmează

a se efectua predarea imobilelor, nici la data depunerii prezentei cereri

predarea spatiilor nu s-a realizat, punând autoritatea locală în

imposibilitatea de a-și exercita prerogativele de proprietar și administrator

conferite prin lege.

Dispozițiile O.G.

nr. 47/2011 nu sunt aplicabile în speța de față, întrucât acțiunea a fost

promovată cu mult timp înainte de apariția ordonanței, astfel că dispozițiile

ei ar fi aplicabile doar autorităților care nu au întreprins demersuri în

vederea preluării cinematografelor. Un al doilea aspect este și acela că O.G.

se referă la imobilele din patrimoniul statului, or, la această dată, așa cum

s-a dovedit prin probatoriul administrat, Orașul Băile Olănești are intabulate

aceste imobile ca făcând parte din domeniul public, trecere care s-a realizat

prin Legea nr. 328/2006, fapt dovedit de extrasul de carte funciară.

Mai mult decât

atât, consideră recurentul, imobilele din Orașul Băile Olănești care sunt

identificate în O.G. nr. 47/2011 nu se identifică cu cele două imobile care fac

obiectul prezentului proces. în acest sens, este de observat că este

identificat un cinematograf or din actele depuse la dosar se observă cu

certitudine că imobilele solicitate a fi predate se află la altă adresă, apreciind

în acest sens că există un viciu procedural.

Apreciază că

instanța a interpretat greșit dispozițiile Legii nr. 328/2006 și ale Legii nr. 303/2008

sub aspectul nerecunoașterii valorii actului normativ de transmitere a

proprietății, trecând cu ușurință peste aspectele invocate de reclamant privind

demersurile realizate de autoritatea publică locală pentru realizarea

protocolului.

Susține că

hotărârea atacată este nelegală, raportat la dispozițiile art. 115 alin. (6)

din Constituția României și art. 73 alin. (3) lit. m) și o) din Constituția

României.

Potrivit

încheierii de carte funciară din 4 decembrie 2009 imobilele care fac obiectul

dosarului au fost intabulate legal în proprietatea Orașului Băile Olănești, iar

această încheiere nu a fost contestată până în prezent de Statul Român sau de R.A.D.E.F.

Prin

pronunțarea deciziei civile recurate, se încalcă dispozițiile art. 136 alin. (2)

și (4) din Constituția României, potrivit cărora: "(2) Proprietatea

publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau

unităților administrativ-teritoriale.(4) Bunurile proprietate publică sunt

inalienabile. In condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare

regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori

închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de

utilitate publică."

Un alt aspect

important este și faptul că instanța nu a analizat cererea reclamantului

privind cheltuielile de judecată efectuate cu prezentul proces.

Intimata-pârâtă

R.A.D.E.F.R. București a depus întâmpinare prin care a solicitat, în esență,

respingerea recursului.

Intimata-intervenientă

SC D. SRL Băile Olănești a depus întâmpinare prin care a invocat excepția

nulității recursului solicitând admiterea excepției invocate și, în consecință,

să se constate nulitatea recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea

recursului, ca nefondat.

Analizând

decizia atacată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de

legalitate și temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că recursul

este fondat pentru considerentele care succed:

Ținând cont că

la termenul de astăzi reprezentanta intimatei - interveniente a apreciat că

susținerile recurentului ar putea fi mai de grabă încadrate în temeiul de drept

al art. 304 pct. 9 C. proc. civ., nu se mai impune vreo discuție preliminară cu

privire la excepția nulității recursului invocată anterior prin întâmpinare.

Este de reținut

că legalitatea și temeinicia hotărârii atacate se analizează în funcție de

motivarea în fapt și în drept reținută de instanța de apel, motive ce trebuie

să fie în concordanță cu actele depuse la dosar și cu celelalte probe

administrate, în lipsa indicării acestora, instanța de recurs neputând verifica

legalitatea și temeinicia soluției pronunțate.

Potrivit

dispozițiilor art. 129 pct. 5 C. proc. civ. „judecătorii au îndatorirea să

stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea

corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. (...)".

Înalta Curte

constată ca fiind fondate susținerile recurentului-reclamant în sensul că

imobilele din orașul Băile Olănești care sunt identificate în O.G. nr. 47/2011

privind reglementarea situației juridice a unor săli și grădini de spectacol

cinematografic, precum și a altor imobile, nu se identifică cu cele două

imobile care fac obiectul litigiului.

Reclamantul orașul

Băile Olănești prin primar a solicitat obligarea pârâtei R.A.D.E.F.R. la

încheierea protocolului de predare-primire și predarea efectivă a imobilelor

Cinematograf "D.", teren 397 mp, situat în Băile Olănești, jud.

Vâlcea și Grădina de vară-cinematograf D., 1365 mp teren, din Băile Olănești

jud. Vâlcea, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza

întocmit de D.M.F., or acestea nu se identifică cu cele precizate la pozițiile nr.

126 și 127 din Anexa nr. 1 la Ordonanță (fila 19 Dosar nr. 3823/90/2011 al

Tribunalului Vâlcea -fila 19), existând totodată inadvertențe și cu încheierea

de C.F. din 15 decembrie 2009 (filele 53-54 Dosar nr. 3823/90/2011 al

Tribunalului Vâlcea) în care este menționată suprafața de 1.250 mp a terenului

situat în Olănești, - Grădina de vară - cinema „D."

Așa fiind,

instanța de recurs se află în imposibilitate de a putea analiza justețea

soluției adoptate în întregul său, întrucât nu se poate aprecia concordanța

dintre argumentele instanței de apel în măsură să susțină soluția pronunțată cu

înscrisurile existente la dosarul cauzei, situație ce echivalează cu o

nemotivare în înțelesul art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și atrage

nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. (2) din același act normativ.

În speță, se

impune lămurirea situației de fapt, respectiv identificarea exactă a imobilelor

solicitate cu înscrisuri care să ateste în concret suprafețele de teren, precum

și locația exactă a acestora, fiind necesară, totodată, efectuarea unei

expertize în cauză.

Cercetarea

fondului este un element esențial pentru exercitarea controlului de legalitate,

întrucât situația de fapt corect determinată constituie fundamentul aplicării

dispozițiilor legale.

Per a

contrario, în absența unei situații de fapt în concret stabilită, este

imposibil de realizat verificarea aplicării corecte a legii de către instanța

de apel, aspect ce atrage aplicabilitatea dispozițiilor art. 314 C. proc. civ.,

respectiv casarea cu trimitere spre rejudecare pentru a se stabili pe deplin

împrejurările de fapt.

Astfel, în

raport de considerentele anterior reținute, toate celelalte critici ale

recurentului nu vor mai fi analizate, urmând a fi cercetate de către instanța

de apel, după lămurirea situației de fapt, respectiv după identificarea

concretă a imobilelor solicitate.

Pentru toate

argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1)

și (3) raportat la art. 314 C. proc. civ., va admite recursul, va casa decizia

recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamantul orașul Băile Olanești prin primar împotriva Deciziei civile

nr. 20 din 12 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I

civilă. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași

instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 2 octombrie 2013.