ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5601/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5601/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Arad,

reclamantul P.I.O. a chemat în judecată pe pârâtele A.N.C.P.I prin Oficiul de

Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad și Ministerul Administrației și

Internelor solicitând să se anuleze Decizia nr. 85 din data de 13 mai 2010, ca

netemeinică și nelegală și obligarea pârâtelor la emiterea unei noi decizii cu

respectarea drepturilor salariale anterior dobândite.

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, reclamantul P.I.O. a invocat

excepția de nelegalitate a Ordinelor M.A.I. nr. S/119/2010 și S/109/2010.

În motivarea

reclamantul a arătat că cele două ordine emise de pârâtul M.A.I. sunt nelegale

pentru că nu i-au fost comunicate, fiind secretizate, că încalcă dispozițiile

art. 41 pct. 1 C. muncii (Legea nr. 53/2003), conform cărora "contractul

individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților".

Prin întâmpinate,

pârâtul M.A.I. a solicitat respingerea cererii ca nefondată pentru că instanța

de fond învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate trebuie să verifice

concordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative în temeiul

și în executarea cărora a fost emis ținând seama de principiul ierarhiei și

forței juridice a actelor normative și nu cu alte acte de față cu dispozițiile

Codului muncii.

de Curtea de apel cu privire la excepția de nelegalitate

Prin Sentința nr. 621

din 20 noiembrie 2012, Curtea de Apel Timișoara a admis cererea formulată de

reclamantul P.I.O. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și

Internelor, A.N.C.P.I prin Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Arad

și chemata în garanție Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

și a constatat nelegalitatea Ordinelor nr. S/119/2010 și S/109/2010 emise de

pârâtul M.A.I.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că Ordinul S/109/2010 are

următorul conținut: art. 1 "în vederea stabilirii drepturilor salariale

ale personalului Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară,

denumită în continuare ANCPI, începând cu data de 11 aprilie 2010, se are în

vedere nivelul prevăzut în luna decembrie 2009 pentru funcțiile din cadrul

Ministerului Administrației și internelor, cu care au fost asimilate funcțiile

pe care este reîncadrat personalul ANCPI".

Art. 2

"Cuantumul drepturilor salariale stabilit la data de 31 decembrie 2009,

pentru funcțiile cu care au fost asimilate funcțiile pe care este reîncadrat

personalul ANCPI include și drepturile specifice personalului civil din

Ministerul Administrației și Internelor nr. 138/1999 privind salarizarea și

alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare,

ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi

personalului civil din aceste instituții, în vigoare la acea dată.

Ordinul M.A.I. nr.

S/119/20.V.2010, emis în baza Legii nr. 329/2009 și a art. 1 și 2 din O.U.G.

nr. 1/2010, are conținutul următor:

"Art. 1 -

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. S/l19/2010 cu privire la

salarizarea personalului din cadrul" Agenției Naționale de Cadastru și

Publicitate Imobiliară, se modifică și se completează după cum urmează:

Art. 1 alin. (1) se

modifică și va avea următorul cuprins:

"Art. 1 alin.

(1): În vederea stabilirii drepturilor salariale ale personalului Agenției

Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare ANCPI,

începând cu data de 11 aprilie 2010, se are în vedere nivelul prevăzut în luna

decembrie 2009 pentru funcțiile din cadrul Ministerului Administrației și

Internelor, cu care se asimilează funcțiile pe care este reîncadrat personalul

ANCPI în condițiile art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 1/2010, privit Anexei la

prezentul ordin."

După art. 1 se introduce

un nou articol, art. 11, care va avea următorul cuprins:

Art. 1

1

:

"Reîncadrarea personalului ANCPI începând cu data de 11 aprilie 2010 pe

noile funcții, în gradele și treptele profesionale prevăzute de Legea-cadru nr.

330/2009, se face în condițiile stabilite prin ordin de către directorul

general al ANCPI."

S-a mai arătat în

considerentele sentinței atacate că cele două ordine, inclusiv Anexa, nu conțin

nici o reglementare referitoare la modificarea contractelor individuale de

muncă ale personalului la care s-au aplicat ordinele, ceea ce încalcă

prevederile art. 17 alin. (1) C. muncii care prevede că anterior încheierii sau

modificării contractului individual de muncă, angajatul are obligația de a

informa salariatul cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le

modifice.

De asemenea, ordinele

contravin prevederilor art. 17 alin. (5) C. muncii care dispun că orice

modificare a unuia din elementele prevăzute la alin. (3) în timpul executării

contractului de muncă, respectiv și a salariului de bază, sau a elementelor

constitutive ale veniturilor salariale la care angajatul are dreptul, impune

încheierea unui act adițional la contract, și totodată se încalcă dispozițiile

art. 37 din același cod, care prevăd că drepturile și obligațiile privind

relațiile de muncă dintre angajator și angajat se stabilesc potrivit legii,

prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă și al contractelor

individuale de muncă.

Judecătorul fondului

a constatat că nerespectarea dispozițiilor legale imperative ale Codului

muncii, sus-citate, rezultă cu evidență și prin raportare la temeiurile de

drept în baza cărora sau emis ordinele, respectiv art. 1 și 2 din O.U.G. nr.

1/2010, care fac trimitere la obligativitatea renegocierii drepturilor

salariale

În fine, prima

instanță a constatat că ordinele din litigiu, deși au fost emise și în temeiul

Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice, încalcă prevederile art. 7 alin. (2) din lege, care prevede că

realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de

salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de

implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a

salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări.

exercitate în cauză

Împotriva sentinței

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, au declarat recurs Ministerul

Afacerilor Interne și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele

considerente:

În motivele de recurs

se critică soluția ca fiind nelegală, arătându-se că potrivit prevederilor art.

1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în

funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea

salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar

"salarizarea personalului autorităților și și-au schimbat regimul de

finanțare. În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea

unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice,

susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Fondul

Monetar Internațional, din instituții finanțate integral din finanțate integral

sau parțial de la bugetul de stat se realizează potrivit contractelor colective

de muncă legal încheiate, până la împlinirea termenului pentru care au fost

încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobate.

De asemenea, s-a

arătat că potrivit art. 1 alin. (3) al aceluiași articol se prevede că

"după împlinirea termenului pentru care au fost încheiate contractele

colective de muncă, personalul menționat la alin. (1) va fi reîncadrat pe noile

funcții, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător atribuțiilor,

responsabilităților și competențelor specifice postului, prin asimilare cu

funcțiile din instituția care îl preia în structura, subordine sau în

finanțare, după caz".

Totodată, acestui

personal i se acordă și sporurile prevăzute în notele la Anexa nr. I/1 la Legea

nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri,

care se includ în salariul de bază, precum și indemnizația de conducere, după

caz.

Prin urmare, s-a

arătat că după data de 11 aprilie 2010, drepturile salariale ale reclamantului

au fost calculate potrivit Legii nr. 330/2009, care are ca obiect stabilirea

unui sistem pentru personalul din sistemul bugetar consolidate al statului,

conform art. 1 alin. (1) din această lege și ale O.U.G. nr. 1/2010.

În acest context, recurenții

au arătat că reîncadrarea personalului bugetar s-a făcut cu respectarea O.U.G.

nr. 1/2010 și a Legii nr. 330/2009, astfel că modificarea salariului și a

funcției a intervenit prin efectul legii, ca urmare a apariției acestor acte

normative, nefiind vorba despre o manifestare unilaterală de voință a

angajatorului.

Recurenții au mai

susținut că în ceea ce privește cadrul legal premergător ordinelor contestate,

instanța de fond nu putea considera faptul că prin emiterea acestor ordine s-au

încălcat dispozițiile art. 30 alin. (5) din Legea nr. 330/2009, care prevede

păstrarea salariului avut de către personalul aflat în funcție la data de 31

decembrie 2009 și în anul 2010, întrucât ANCPI a suportat o modificare cu

privire la finanțare, trecând de la finanțare proprie la finanțare de la

bugetul de stat, iar referirea se face la personalul care era deja bugetar, iar

veniturile lor trebuiau să rămână aceleași.

II. Considerentele

Înalte Curți asupra recursurilor

Examinând cauza și

sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile

legale incidente, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta

Curte constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi

expuse în continuare.

În cadrul procedurii

excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004,

legalitatea unui act administrativ trebuie analizată în funcție de actele

normative cu forță juridică superioară în baza cărora au fost emise, în raport

cu principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, principiu

consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr.

24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative, republicată.

Prin Legea nr.

329/2010 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice,

raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și

respectarea acordului-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar

Internațional, ANCPI a devenit instituție publică finanțată integral de la

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

Dispozițiile art. 3

lit. e) și f) din acest act normative, prevăd ca modalități de reorganizare a

unor autorități și instituții publice, reducerea numărului de posturi din

cadrul acestora și regimului de finanțare.

Potrivit art. 1 alin.

(1) din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor

categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora

precum și alte măsuri în domeniul bugetar "salarizarea personalului

autorităților și instituțiilor publice care și-au schimbat regimul de finanțare

din instituții finanțate integral din venituri proprii în instituții finanțate

integral sau parțial de la bugetul de stat se realizează potrivit prevederilor

contractelor colective de muncă legal încheiate, până la împlinirea termenului

pentru care au fost încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobate.

După împlinirea

termenului pentru care au fost încheiate aceste contracte, potrivit alin. (3)

al aceluiași articol, personalul menționat la primul alineat va fi reîncadrat

pe noile funcții, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător

atribuțiilor responsabilităților și competențelor specifice postului prin

asimilare cu funcțiile din instituția care îl preia în structură, subordine sau

finanțare, după caz".

În cadrul ANCPI

contractul colectiv de muncă și-a încetat valabilitatea la data de 10 aprilie

2010, drepturile salariale ale personalului fiind stabilite conform art. 1

alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 1/2010.

Prin ordinele

contestate nu au fost diminuate salariile ci au fost stabilite drepturile

salariale ale personalului ANCPI, avându-se în vedere nivelul prevăzut în luna

decembrie 2009 pentru funcțiile MAI cu care au fost asimilate, urmare a reîncadrării

personalului odată cu încetarea contractului colectiv de muncă (11 aprilie

2010) pe funcțiile, gradele și treptele prevăzute de Legea nr. 330/2009.

Prin urmare, contrar

celor reținute de jucătorul fondului, Înalta Curte constată că din cuprinsul

actelor contestate rezultă că nu există aspecte de nelegalitate, acestea fiind

conforme cu dispozițiile legale în baza cărora au fost emise (Legea nr.

330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010).

soluției adoptate în recurs

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ.,

Înalta Curte va admite recursurile și va modifica sentința atacată în sensul

respingerii excepției de nelegalitate, invocate de reclamantul P.I.O.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de Ministerul Afacerilor Interne și de Agenția Națională de Cadastru

și Publicitate Imobiliară împotriva Sentinței civile nr. 621 din 20 noiembrie

2012 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate a

Ordinelor nr. S/119/2010 și S/109/2010, invocată de P.I.O.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 6 iunie 2013.

Procesat de GGC - LM