ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5442/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței de contencios administrativ să constate calitatea pârâtului M.P. de lucrător al Securității. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul direcției a III-a, a propus încadrarea informativă a unei persoane, semnalată că a intrat în legătură cu un asistent de program la postul de radio B.B.C., prin recrutarea unei surse cu posibilități de informare din rândul legăturilor sale apropiate, prin interceptarea convorbirilor telefonice și corespondenței, precum și prin filaj și verificările soției și copiilor.

S-a mai susținut de asemenea că pârâtul, în calitate de căpitan cu funcția de șef al serviciului III din cadrul Inspectoratului Județean Suceava, a dispus interceptarea convorbirilor telefonice și corespondenței unei persoane semnalate cu rude în străinătate și legături suspecte de corespondență cu străinătatea. Pârâtul M.P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, precizând că întreaga sa activitate s-a desfășurat în conformitate cu normele și instrucțiunile muncii de contraspionaj, a ordinelor ministrului și regulamentelor militare, iar metodele și tehnicile folosite sunt specifice muncii de informații, fiind folosite și în prezent în cadrul supravegherii sau urmăririi informative a unor persoane suspecte de activități îndreptate împotriva României.

Pârâtul a invocat de asemenea excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008, iar prin încheierea din data de 27 septembrie 2009 a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate invocată, reținându-se că în cauză sunt îndeplinite în mod formal condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 2. Hotărârea Curții de apel Prin sentința civilă nr. 5790 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată, instanța constatând calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că așa cum reiese din raportul întocmit la 17 mai 1982 și depus la dosarul cauzei, pârâtul, având gradul de locotenent-major, a propus încadrarea informativă a numitului R.V., suspectat că a intrat în legătură cu un lucrător la postul de radio B.B.C., prin dirijarea surselor existente, recrutarea de noi surse, interceptarea convorbirilor telefonice și a corespondenței, precum și faptul că măsurile propuse de pârât au fost puse în aplicare, fiind obținute materiale privitoare la persoana urmărită. A apreciat instanța fondului că activitatea reclamantului îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât a afectat dreptul la viața privată și la securitatea corespondenței.

Au fost înlăturate apărările pârâtului, pe considerentul că prevederile O.U.G. nr. 24/2008 nu dispun în sensul că respectarea legilor în vigoare în timpul regimului comunist ar constitui o cauză de excludere din categoria lucrătorilor Securității. 3. Recursul declarat de către M.P. Împotriva sentinței curții de apel, ca și a încheierii de ședință din data de 27 septembrie 2011 a formulat recurs pârâtul M.P., invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurentul susține că prima instanță a interpretat și aplicat greșit prevederile O.U.G. nr. 24/2008 atunci când a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) pentru constatarea calității sale de lucrător.

În cauză, arată recurentul, nu există cererea numitului R.V. prin care să solicite C.N.S.A.S. verificarea sa sub aspectul constatării calității de lucrător și este puțin probabil să fie formulată o astfel de cerere în viitor, câtă vreme această persoană, privilegiată de regimul comunist, era suspectă de trădare și spionaj, acțiuni care sunt condamnate în orice regim politic. Cât privește cele două persoane care au formulat cereri de deconspirare la C.N.S.A.S.: T.D. și S.P.S., recurentul arată, în esență, că activitatea sa în cadrul Securității nu a avut nicio legătură cu acestea. 4. Procedura derulată în recurs Intimatul C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare și nici concluzii scrise. Niciuna dintre părți nu a solicitat administrarea unor înscrisuri suplimentare, cauza urmând a fi soluționată pe baza probelor existente la dosarul de fond.

Pe parcursul soluționării recursului s-a atașat Decizia nr. 113/2012 prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008, invocată de M.P. la judecata în primă instanță. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat. Cât privește recursul declarat împotriva încheierii din data de 27 septembrie 2011, prin care curtea de apel a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, Înalta Curte observă că acesta este lipsit de interes procesual concret, câtă vreme solicitările părții au fost satisfăcute de instanță.

Argumente de fapt și de drept relevante Intimatul C.N.S.A.S. a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității a recurentului-pârât M.P. Verificările au fost efectuate de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate de către S.P.S. pentru ofițerii și subofițerii care au instrumentat dosarul nr. X1 (cota C.N.S.A.S.) respectiv T.D. pentru dosarul nr. X2 (cota C.N.S.A.S.), temeiul legal indicat în cuprinsul cererilor acestor persoane, fiind dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Acest text legal are următorul cuprins: „Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.” Cum în cauză verificările nu au fost derulate din oficiu, ci la cererea persoanelor anterior individualizate, rezultă că atribuirea calității de lucrător al Securității recurentului M.P.

este indisolubil legată de activitatea pe care a desfășurat-o în legătură cu acestea. Or, prima instanță, examinând condițiile impuse de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de lucrător al Securității, s-a raportat exclusiv la actele îndeplinite de pârât într-un dosar nr. X3 (cota C.N.S.A.S.), avându-l ca titular pe RV, persoană care nu a formulat o solicitare de natura celei indicate în art. 1 alin. (7), precitat, ceea ce contravine opțiunii clare exprimate de legiuitor și jurisprudenței consecvente a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Verificând dacă în calitate de ofițer al Securității recurentul „a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale” ale autorilor solicitărilor, instanța de recurs constată că la dosarul cauzei nu există nicio probă care să susțină punctul de vedere exprimat de C.N.S.A.S.

Astfel, în privința lui S.P.S. există un singur înscris, o notă olografă semnată indescifrabil, datată 24 octombrie 1983 care relatează despre o întâlnire dintre recurent și un alt ofițer cu care s-a convenit ca persoana vizată „să nu mai fie folosit în calitate de colaborator extern la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (ghid pe lângă delegații străine)”. În lipsa unor alte elemente care să releve contextul în care s-a ajuns la concluzia redată, Înalta Curte nu poate specula asupra activităților desfășurate de recurent în privința persoanei urmărite ori a motivației măsurii dispuse. Referitor la celălalt autor al cererii: T.D., Înalta Curte constată că deși materialul documentar prezentat de C.N.S.A.S.

este mai amplu, niciunul dintre înscrisuri nu are legătură cu recurentul, adică nu este întocmit, semnat și nu conține dispoziții directe sau indirecte ale acestuia. Conchizând, instanța de recurs reține că în privința recurentului-pârât M.P. nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se constata calitatea sa de lucrător al Securității. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/20204 raportat la art. 312 alin. (1)-alin. (3) C. proc. civ., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul, modificându-se sentința în sensul respingerii acțiunii C.N.S.A.S.,ca nefondată. Va fi respins totodată, ca lipsit de interes, recursul declarat împotriva încheierii din 27 septembrie 2011, a aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de M.P. împotriva sentinței civile nr. 5790 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea C.N.S.A.S., ca nefondată. Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de M.P. împotriva încheierii din 27 septembrie 2011 a aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 decembrie 2012.