ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5442/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței

de contencios administrativ să constate calitatea pârâtului M.P. de lucrător al

Securității.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că pârâtul, având gradul de locotenent major în cadrul direcției

a III-a, a propus încadrarea informativă a unei persoane, semnalată că a intrat

în legătură cu un asistent de program la postul de radio B.B.C., prin recrutarea

unei surse cu posibilități de informare din rândul legăturilor sale apropiate, prin

interceptarea convorbirilor telefonice și corespondenței, precum și prin filaj și

verificările soției și copiilor.

S-a mai susținut de asemenea

că pârâtul, în calitate de căpitan cu funcția de șef al serviciului III din cadrul

Inspectoratului Județean Suceava, a dispus interceptarea convorbirilor telefonice

și corespondenței unei persoane semnalate cu rude în străinătate și legături suspecte

de corespondență cu străinătatea.

Pârâtul M.P. a formulat

întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, precizând că întreaga sa

activitate s-a desfășurat în conformitate cu normele și instrucțiunile muncii de

contraspionaj, a ordinelor ministrului și regulamentelor militare, iar metodele

și tehnicile folosite sunt specifice muncii de informații, fiind folosite și în

prezent în cadrul supravegherii sau urmăririi informative a unor persoane suspecte

de activități îndreptate împotriva României.

Pârâtul a invocat de asemenea

excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008, iar prin încheierea din

data de 27 septembrie 2009 a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de

neconstituționalitate invocată, reținându-se că în cauză sunt îndeplinite în mod

formal condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

apel

Prin sentința civilă

nr. 5790 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată, instanța constatând calitatea

pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut că așa cum reiese din raportul întocmit la 17

mai 1982 și depus la dosarul cauzei, pârâtul, având gradul de locotenent-major,

a propus încadrarea informativă a numitului R.V., suspectat că a intrat în legătură

cu un lucrător la postul de radio B.B.C., prin dirijarea surselor existente, recrutarea

de noi surse, interceptarea convorbirilor telefonice și a corespondenței, precum

și faptul că măsurile propuse de pârât au fost puse în aplicare, fiind obținute

materiale privitoare la persoana urmărită.

A apreciat instanța fondului

că activitatea reclamantului îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 din O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât a afectat dreptul la viața privată și la securitatea corespondenței.

Au fost înlăturate apărările

pârâtului, pe considerentul că prevederile O.U.G. nr. 24/2008 nu dispun în sensul

că respectarea legilor în vigoare în timpul regimului comunist ar constitui o cauză

de excludere din categoria lucrătorilor Securității.

către M.P.

Împotriva sentinței curții

de apel, ca și a încheierii de ședință din data de 27 septembrie 2011 a formulat

recurs pârâtul M.P., invocând motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9

C. proc. civ.

Recurentul susține că

prima instanță a interpretat și aplicat greșit prevederile O.U.G. nr. 24/2008 atunci

când a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) pentru

constatarea calității sale de lucrător.

În cauză, arată recurentul,

nu există cererea numitului R.V. prin care să solicite C.N.S.A.S. verificarea sa

sub aspectul constatării calității de lucrător și este puțin probabil să fie formulată

o astfel de cerere în viitor, câtă vreme această persoană, privilegiată de regimul

comunist, era suspectă de trădare și spionaj, acțiuni care sunt condamnate în orice

regim politic.

Cât privește cele două

persoane care au formulat cereri de deconspirare la C.N.S.A.S.: T.D. și S.P.S.,

recurentul arată, în esență, că activitatea sa în cadrul Securității nu a avut nicio

legătură cu acestea.

în recurs

Intimatul C.N.S.A.S. nu

a formulat întâmpinare și nici concluzii scrise.

Niciuna dintre părți nu

a solicitat administrarea unor înscrisuri suplimentare, cauza urmând a fi soluționată

pe baza probelor existente la dosarul de fond.

Pe parcursul soluționării

recursului s-a atașat Decizia nr. 113/2012 prin care Curtea Constituțională a respins

ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008,

invocată de M.P. la judecata în primă instanță.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate de recurent, cât și sub toate aspectele, potrivit

dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul

este fondat.

Cât privește recursul

declarat împotriva încheierii din data de 27 septembrie 2011, prin care curtea de

apel a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate,

Înalta Curte observă că acesta este lipsit de interes procesual concret, câtă vreme

solicitările părții au fost satisfăcute de instanță.

Argumente de fapt și de

drept relevante

Intimatul C.N.S.A.S. a

învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11

alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității

a recurentului-pârât M.P.

Verificările au fost efectuate

de C.N.S.A.S. ca urmare a solicitărilor formulate de către S.P.S. pentru ofițerii

și subofițerii care au instrumentat dosarul nr. X1 (cota C.N.S.A.S.) respectiv T.D.

pentru dosarul nr. X2 (cota C.N.S.A.S.), temeiul legal indicat în cuprinsul cererilor

acestor persoane, fiind dispozițiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008.

Acest text legal are următorul

cuprins:

„Persoana, subiect al

unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere,

să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care

au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea

calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit

la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii identificați

în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.”

Cum în cauză verificările

nu au fost derulate din oficiu, ci la cererea persoanelor anterior individualizate,

rezultă că atribuirea calității de lucrător al Securității recurentului M.P. este

indisolubil legată de activitatea pe care a desfășurat-o în legătură cu acestea.

Or, prima instanță, examinând

condițiile impuse de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea

calității de lucrător al Securității, s-a raportat exclusiv la actele îndeplinite

de pârât într-un dosar nr. X3 (cota C.N.S.A.S.), avându-l ca titular pe RV, persoană

care nu a formulat o solicitare de natura celei indicate în art. 1 alin. (7), precitat,

ceea ce contravine opțiunii clare exprimate de legiuitor și jurisprudenței consecvente

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Verificând dacă în calitate

de ofițer al Securității recurentul „a desfășurat activități prin care a suprimat

sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale” ale autorilor solicitărilor, instanța

de recurs constată că la dosarul cauzei nu există nicio probă care să susțină punctul

de vedere exprimat de C.N.S.A.S.

Astfel, în privința lui

S.P.S. există un singur înscris, o notă olografă semnată indescifrabil, datată 24

octombrie 1983 care relatează despre o întâlnire dintre recurent și un alt ofițer

cu care s-a convenit ca persoana vizată „să nu mai fie folosit în calitate de colaborator

extern la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (ghid pe lângă delegații străine)”.

În lipsa unor alte elemente care să releve contextul în care s-a ajuns la concluzia

redată, Înalta Curte nu poate specula asupra activităților desfășurate de recurent

în privința persoanei urmărite ori a motivației măsurii dispuse.

Referitor la celălalt

autor al cererii: T.D., Înalta Curte constată că deși materialul documentar prezentat

de C.N.S.A.S. este mai amplu, niciunul dintre înscrisuri nu are legătură cu recurentul,

adică nu este întocmit, semnat și nu conține dispoziții directe sau indirecte ale

acestuia.

Conchizând, instanța de

recurs reține că în privința recurentului-pârât M.P. nu sunt îndeplinite condițiile

legale pentru a se constata calitatea sa de lucrător al Securității.

instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse anterior, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/20204 raportat la art. 312

alin. (1)-alin. (3) C. proc. civ., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., se va admite recursul, modificându-se sentința în sensul respingerii

acțiunii C.N.S.A.S.,ca nefondată.

Va fi respins totodată,

ca lipsit de interes, recursul declarat împotriva încheierii din 27 septembrie 2011,

a aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat

de M.P. împotriva sentinței civile nr. 5790 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea C.N.S.A.S., ca nefondată.

Respinge ca lipsit de

interes recursul declarat de M.P. împotriva încheierii din 27 septembrie 2011 a

aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 19 decembrie 2012.