ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2636/2012

Asupra recursului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La termenul din 14 august 2012, la Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a pus în discuția instanței, menținerea stării de arest a inculpatului C.A.M. pe temeiul disp. art. 300 1 C. proc. pen., inculpatul fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i) C. pen., fiind condamnat de prima instanță la 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) pe o perioadă de 5 ani. Reprezentantul Parchetului a solicitat, în baza art. 300 1 C. proc. pen., rap. la art. art. 300 1 alin. (3) C. proc.

pen., să se constate legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și menținerea acestei măsuri, având în vedere că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia. Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului a solicitat judecarea acestuia în stare de libertate și, pe cale de consecință, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 14 august 2012, în baza art. 300 1 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 300 1 alin. (3) C. proc. pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului C.A.M., și, pe cale de consecință, a menținut arestarea preventivă a acestuia.

Cu privire la legalitatea și temeinicia arestării preventive, Curtea a apreciat că în speță există probe și indicii temeinice în ceea ce privește vinovăția inculpatului, cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată. Prin urmare, în mod corect, Parchetul a apreciat că necesitatea menținerii arestării preventive rezultă din existența în continuare a temeiurilor care au justificat luarea acestei măsuri preventive pentru inculpat. Așa fiind în temeiul dispozițiilor art. 300 1 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 300 1 alin. (3) C. proc. pen., urmează a se constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și, pe cale de consecință, se va menține arestarea preventivă a acestuia.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.A.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând revocarea măsurii luate împotriva lui. Recursul inculpatului este nefondat. Analiza actelor și probelor dosarului arată, contrar susținerilor inculpatului, că hotărârea atacată este temeinică și legală, că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că aceasta este chiar necesară, pentru asigurarea corectei finalizări a procesului penal, conform scopului acestuia, prevăzut de lege. În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A.M. împotriva încheierii din 14 august 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, și pe cale de consecință să îl respingă ca atare, menținând astfel hotărârea atacată.

Având în vedere și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a plății onorariului pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A.M. împotriva încheierii de ședință din data de 14 august 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 10041/105/2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință puublică, azi, 3 septembrie 2012.