ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2636/2012

Asupra

recursului de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La termenul

din 14 august 2012, la Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie, s-a pus în discuția instanței, menținerea stării de

arest a inculpatului C.A.M. pe temeiul disp. art. 300

1

C. proc. pen.,

inculpatul fiind trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea

infracțiunii de omor prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i) C. pen., fiind

condamnat de prima instanță la 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) și b) pe o perioadă de 5 ani.

Reprezentantul

Parchetului a solicitat, în baza art. 300

1

C. proc. pen., rap. la

art. art. 300

1

alin. (3) C. proc. pen., să se constate legalitatea și

temeinicia arestării preventive a inculpatului și menținerea acestei măsuri, având

în vedere că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia.

Apărătorul

desemnat din oficiu al inculpatului a solicitat judecarea acestuia în stare de

libertate și, pe cale de consecință, revocarea măsurii arestării preventive a

inculpatului.

Curtea de

Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea

din 14 august 2012, în baza art. 300

1

alin. (1) C. proc. pen. rap. la

art. 300

1

alin. (3) C. proc. pen., a constatat legalitatea și

temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului C.A.M., și, pe cale de

consecință, a menținut arestarea preventivă a acestuia.

Cu privire la

legalitatea și temeinicia arestării preventive, Curtea a apreciat că în speță

există probe și indicii temeinice în ceea ce privește vinovăția inculpatului,

cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată.

Prin urmare, în

mod corect, Parchetul a apreciat că necesitatea menținerii arestării preventive

rezultă din existența în continuare a temeiurilor care au justificat luarea

acestei măsuri preventive pentru inculpat.

Așa fiind în

temeiul dispozițiilor art. 300

1

alin. (1) C. proc. pen. rap. la art.

300

1

alin. (3) C. proc. pen., urmează a se constata legalitatea și

temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și, pe cale de consecință,

se va menține arestarea preventivă a acestuia.

Împotriva

acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.A.M., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând revocarea măsurii luate împotriva

lui. Recursul inculpatului este nefondat.

Analiza

actelor și probelor dosarului arată, contrar susținerilor inculpatului, că hotărârea

atacată este temeinică și legală, că subzistă în continuare temeiurile avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive și că aceasta este chiar necesară,

pentru asigurarea corectei finalizări a procesului penal, conform scopului

acestuia, prevăzut de lege.

În raport cu

cele arătate, Curtea va trebui să privească, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul C.A.M. împotriva încheierii din 14 august 2012 a Curții de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, și pe cale de

consecință să îl respingă ca atare, menținând astfel hotărârea atacată.

Având în

vedere și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a

plății onorariului pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A.M. împotriva încheierii de ședință

din data de 14 august 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 10041/105/2011.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință puublică, azi, 3 septembrie 2012.