ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3837/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Instanța de fond 1. Procedura în fața primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 3 iulie 2009, reclamanții D.G.C., M.I., R.C., C.N., Z.A.D., S.L., K.D., O.N., I.S., N.T.E., T.D. și C.I., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, au solicitat instanței să constate: - nulitatea art. 21 alin. (1) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 585/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice ale Agenției Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, emis de Ministerul Economiei, publicat în M. Of.

nr. 196/27 martie 2009 și pe cale de consecință, - să dispună anularea testării și preluarea în condițiile legii, prin transfer, a salariaților de la fosta Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere; - nulitatea Deciziilor nr. 66 și 67 din 7 aprilie 2009 emise de Președintele Agenției Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale în vederea desfășurării "testării" personalului. În subsidiar, reclamanții au solicitat să se constate că a avut loc o concediere colectivă în sensul că 68 de funcții publice au fost desființate și ca atare, să fie obligați pârâții să facă aplicarea dispozițiilor art. 72 alin. (2) și art. 169 din C. muncii și la plata salariilor compensatorii conform art. 67 C. muncii.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că pârâta a fost înființată în baza O.U.G. nr. 14/2009. Potrivit acestei ordonanțe de urgență, Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale se înființează prin reorganizarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, care se desființează. Prin art. 1 alin. (6) se stabilește faptul că: "personalul agenției este format din personal contractual", iar prin alin. (7) al aceluiași articol, așa cum a fost modificat prin legea de aprobare a O.U.G. nr. 14/2009, se prevede faptul că "personalul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere va fi preluat în condițiile legii". În opinia reclamanților, art. 21 alin. (1) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 585/2009 contravine normelor constituționale privind neîngrădirea dreptului la muncă și libertatea muncii, precum și cele privind protecția socială a salariaților.

Mai arată reclamanții că textul criticat contravine art. 169 din C. muncii, încalcă prevederile Legii nr. 67/2006 privind protecția salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, precum și art. art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 14/2009, care stabilește că personalul fostei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere va fi preluat în condițiile legii de Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale. Faptul că se stabilește prin ordonanța de urgentă că personalul va fi preluat, ordinul ministrului economiei nu are forța juridică de a modifica prevederile C. muncii sau ale altor legi speciale, nici a de completa prevederile unei ordonanțe a Guvernului.

Referitor la cele două decizii contestate, reclamanții au arătat că procedura de testare încalcă prevederile art. 30 din C. muncii. În cauză a fost formulată o cerere de intervenție principală de către intervenienta T.M., cererea având același obiect cu cererea principală. Pârâta Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând, în esență că, prin Ordinul nr. 585/2009, emis de Ministrul Economiei, a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare și structura organizatorică a pârâtei Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale. Ordinul a fost emis în baza prevederilor art. 1 din O.U.G.

nr. 14/2009, potrivit căreia respectiva agenție se organizează și funcționează pe baza Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului economiei, ca urmare a reorganizării Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere. Potrivit art. 1 alin. (7) din aceeași ordonanță, personalul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere va fi preluat, în condițiile legii, în funcțiile contractuale corespunzătoare, menținându-și drepturile salariale, de către Agenție. Conform art. 21 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare, text contestat de reclamanți, personalul fostei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere care optează pentru renunțarea la funcția publică și trecerea pe o funcție de personal contractual în cadrul Agenției va fi preluat în condițiile legii, prin echivalare și testare, în conformitate cu condițiile de ocupare a noilor funcții.

2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 3873 din 31 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanți și cererea de intervenție în interes propriu formulată de T.M., ca neîntemeiate. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că art. 21 alin. (1) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 585/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a structurii organizatorice ale Agenției Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, emis de Ministerul Economiei nu încalcă prevederile C. muncii, contrar susținerilor reclamanților. Prima instanță a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 169 din C. muncii și nici ale prevederilor Legii nr. 67/2006, deoarece în cauză nu a operat un transfer al vechii agenții către agenția nou înființată.

În fapt, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere a fost desființată, iar noua agenție și-a recrutat personalul în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 14/2009, act normativ care nu instituie nicio condiție în ce privește modalitatea de preluare a personalului, ceea ce înseamnă că agenția nou creată are deplină libertate de a stabili criteriile de selecție. În speță, prin art. 21 alin. (1) din regulament, s-a dispus preluarea personalului prin echivalare și testare. În opinia primei instanțe, această modalitate de recrutare a personalului nu este contrară niciunei legi, dimpotrivă, asigură autorității pârâte posibilitatea de a verifica în ce măsură persoanele care-și manifestă voința de a ocupa posturile vacante corespund cerințelor acestora.

În ceea ce privește Deciziile nr. 66 și 67 din 7 aprilie 2009 emise de Președintele Agenției Române pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale în vederea desfășurării "testării" personalului, prima instanță a reținut că au fost emise în temeiul prevederilor regulamentului, iar reclamanții nu au invocat niciun motiv concret de nelegalitate, cu excepția faptului că nu au avut suficient timp pentru studierea bibliografiei, însă acest motiv nu constituie, în sine, o cauză de nelegalitate a deciziilor contestate. De asemenea, au fost înlăturate susținerile reclamanților cu privire la existența unei concedieri colective mascate, prima instanță reținând că vechea Agenție Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere a fost desființată, astfel că, în momentul desființării sale, a încetat de drept orice raport juridic între personal și respectiva agenție prin voința legii, iar nu prin actul unilateral al pârâtei.

II. Instanța de recurs 1. Criticile reclamanților Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că aceasta s-a pronunțat cu greșita aplicare și interpretare a legii. Recurenții au arătat că nu le-a fost comunicată încheierea de ședință din 24 mai 2011, astfel că nu au putut verifica dacă instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor discutate la acel termen de judecată. Cu privire la sentința atacată s-a arătat că instanța nu a ținut cont de textele legale invocate de ei, respectiv art. 17 din O.U.G.

nr. 14/2009, modificat prin legea de aprobare, care prevedea că "Personalul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere va fi preluat în condițiile legii", fără să se condiționeze în niciun fel preluarea, art. 12 din Ordonanță arătând că Agenția Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale preia toate responsabilitățile Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, deci și personalul, în Referatul de aprobare elaborat de Direcția Resurse Umane din cadrul Ministerului Economiei precizându-se că "Personalul Agenției este format din personal contractual, fiind preluat de la Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în condițiile legii, în funcțiile contractuale corespunzătoare și menținându-și drepturile salariale". Au concluzionat recurenții că niciunul din textele citate care stau la baza emiterii Ordinului atacat al ministrului nu face vorbire de preluarea personalului prin testare și echivalare, astfel că această condiție impusă prin art. 21 alin. (1) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 585/2009 este nelegală, întrucât contravine C. muncii de la data emiterii Ordinului, încalcă Legea nr. 67/2006 privind protecția salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora, precum și O.U.G.

nr. 14/2009. S-a solicitat de către recurenți să fie luate în considerare și dispozițiile art. 117 din Legea nr. 188/1999, dar și faptul că recurenții-reclamanți și intervenienta în nume propriu au fost încadrați la Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere în urma promovării unui concurs sau examen, iar reorganizarea acestei autorități prin impunerea unei noi "testări" este abuzivă și nelegală, făcută în scopul eliminării unor persoane neagreate de noua conducere. 2. Apărările intimatei Intimata prin întâmpinarea depusă la dosar în temeiul art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și prin reprezentantul său în instanță a solicitat respingerea recursului ca tardiv formulat, iar în subsidiar ca nefondat.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare: Excepția tardivității recursului reclamanților, invocată de intimați este nefondată, deoarece din dovezile de comunicare a sentinței atacate, existente la dosar, rezultă că hotărârea s-a comunicat la 29 iulie 2011, iar cererea de recurs s-a expediat la 16 august 2011 (luni) după cum rezultă din plicul de la dosar, în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. Cu privire la încheierea de amânare a pronunțării din 24 mai 2011 se constată că deși a fost menționată în cererea de recurs, nu s-a formulat nicio critică anume.

Motivele de recurs invocate de recurenții-reclamanți nu sunt veritabile critici a sentinței atacate, ci o reluare a argumentelor din cererea de chemare în judecată, care au format deja obiectul cercetării judecătorești. Recurenții sunt nemulțumiți de modalitatea de preluare, ca personal contractual în cadrul Agenției Române de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, înființată în baza O.U.G. nr. 14/2009, deoarece au fost încadrați prin examen/concurs la autoritatea desființată ca urmare a reorganizării - Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, astfel că "testarea" impusă prin art. 21 alin. (1) din Anexa nr. 1 a Ordinului nr. 585/2009 s-a apreciat a fi abuzivă și nelegală.

Așa cum corect a reținut și prima instanță, Ordinul nr. 585/2009 emis de Ministerul Economiei prin care s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a structurii organizatorice a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, deci inclusiv art. 21 alin. (1) din Regulament s-a emis în baza art. 1 din O.U.G. nr. 14/2009, act normativ asupra căruia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 437/2010 și l-a validat ca fiind emis în acord cu prevederile Constituției României. În speță, nu au fost încălcate nici prevederile art. 169 C. muncii și nici ale Legii nr. 67/2006, deoarece nu se putea realiza un transfer al personalului de la vechea Agenție - Agenția Națională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere către noua Agenție - Agenția Română pentru Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, care nu are în structura sa decât personal contractual, nu și funcționari publici, cum au fost recurenții.

În concluzie, în noua Agenție nu existau funcții publice pe care recurenții să le poată ocupa, din acest motiv organizându-se o modalitate obiectivă de selectare a personalului "prin echivalare și testare" la care unii recurenți au participat, fără să o promoveze. De altfel, se poate observa că vechea Agenție avea atribuții limitate numai la dezvoltarea zonelor miniere, în timp ce noua Agenție (înființată la recomandarea B.M. și din necesitatea recuperării întârzierilor în implementarea Acordului de împrumut dintre România și B.I.R.D. pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socioeconomică semnat la București la 28 ianuarie 2005, conform Legii nr. 167/2005) are atribuții extinse la sprijinirea mediului economic în scopul diminuării efectelor crizei economice, dezvoltarea zonelor afectate de restructurarea industrială, nelimitat la specificul de zone miniere, potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din O.U.G.

nr. 14/2009. Sintagma privind preluarea personalului "în condițiile legii" nu poate fi interpretată decât în sensul că operațiunea de preluare nu se putea face decât cu respectarea art. 29 alin. (1) și art. 30 alin. (1) din C. muncii, prevederi respectate atât de Ordinul nr. 585/2009, cât și de Deciziile nr. 66 și 67/2009 ale Președintelui Agenției Române de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale, contestate de reclamanți. 4. Soluția instanței de recurs Constatând că sentința atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzut de art. 312 C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul reclamanților ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția de tardivitate a recursului ca nefondată. Respinge recursul declarat de D.G.C., M.I., R.C., C.N., Z.A.D., S.L., K.D., O.N., I.S., N.T.E., T.D. și C.I. și T.M., împotriva Sentinței nr. 3873 din 31 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2012. Procesat de GGC - AS