ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4828/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4828/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
La 24 august 2006, reclamanții G.M. și B.V.
au chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Pitești solicitând
anularea parțială a Dispoziției nr. 2428 din 19 iulie 2006, în sensul
restituirii întregului teren (4.197 mp) preluat abuziv de stat.
În motivarea cererii,
întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, reclamanții au susținut că, deși
întregul teren de 4.197 mp preluat abuziv de la autorii lor este liber, prin
dispoziția contestată le-a fost restituită în natură doar suprafața de 1.191
mp.
Pe parcursul
procesului, respectiv la 28 iunie 2007, reclamanții au precizat că:
- autorii lor
dețineau în Pitești, str. C. două loturi, unul de 1.200 mp (cumpărat în anul
1946) și altul de aproximativ 5.000 mp (cumpărat în anul 1937), deci, în total,
6.200 mp;
- acest imobil le-a fost
expropriat prin Decretele nr. 774/1964 (teren de 2.300 mp) și nr. 474/1965
(teren de 3.900 mp și 197 mp construcții);
- deoarece terenul de
2.300 mp expropriat prin Decretul nr. 774/1964 le-a fost restituit, notificarea
formulată în baza Legii nr. 10/2001 s-a limitat la terenul de 3.900 mp și
construcțiile expropriate conform Decretului nr. 474 din 1965;
- din imobilul
notificat, prin dispoziția contestată, le-a fost restituită în natură suprafața
de 1.191 mp;
- ulterior, prin
hotărâri judecătorești pronunțate conform Legii nr. 18/1991, le-au fost
restituite încă trei loturi cu suprafața totală de 2.600 mp;
- în consecință,
solicită restituirea în natură a suprafeței de 682 mp, care este liberă, precum
și acordarea de despăgubiri pentru construcțiile demolate.
Tribunalul Argeș,
secția civilă, prin încheierea din 8 ianuarie 2009, a introdus în cauză, în
locul reclamanților, pe SC R.I. SRL, cesionara drepturilor litigioase ale
acestora și apoi, prin Sentința nr. 12 din 12 ianuarie 2009, a admis în parte
contestația precizată, a anulat parțial dispoziția atacată (în sensul că se va
restitui în natură și terenul de 681 mp identificat de expertul C.P.) și l-a
obligat pe pârât să plătească reclamantei 450 RON cheltuieli de judecată.
S-a reținut că,
potrivit expertizei efectuate în cauză, din terenul revendicat, de 682 mp, este
liberă și poate fi restituită în natură suprafața de 681 mp (compusă din două
porțiuni, una de 561 mp, în privința căreia nu s-a făcut dovada că ar fi
afectată exclusiv activităților de interes public, și alta, de 120 mp,
străbătută de un izvor, împrejurare ce nu o încadrează în categoria lucrărilor
de utilitate publică).
Curtea de Apel
Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări
sociale și pentru cauze cu minori și de familie, prin încheierea din 27
noiembrie 2009, a introdus în cauză, în locul reclamantei SC R. SRL pe SA A.
Argeș SJRJL, noua cesionară a drepturilor litigioase și apoi, prin Decizia nr.
173 din 4 decembrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de pârât.
S-a reținut că la 14
februarie 2001, când a început să opereze indisponibilizarea instituită prin
Legea nr. 10/2001, ambele terenuri restituite erau libere (cum sunt și în
prezent), astfel că eventuala trecere ulterioară în domeniul public al
Municipiului Pitești, (oricum nedovedită de apelant) nu prezintă relevanță, iar
potrivit pct. III. 4 din Anexa Legii nr. 213/1998, existența unui simplu izvor
nu atrage apartenența suprafeței de 120 mp la acel domeniu.
Pârâtul a declarat
recurs, solicitând modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii apelului,
schimbării sentinței și respingerii contestației.
În motivarea
recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 8 - 9 C. proc. civ., recurentul a
susținut că soluția instanței de fond, confirmată în apel, este greșită pentru
că:
- suprafața de 561 mp
se află în incinta unei grădinițe cu program prelungit la care sunt înscriși
247 copii și este necesară și afectată exclusiv activității de organizare și
instruire a preșcolarilor;
- în înțelesul pct.
III. 4 din Anexa Legii nr. 213/1998, izvorul intră în categoria rețelelor de
alimentare cu apă, deci face parte din domeniul public.
Critica referitoare
la suprafața de 561 mp presupune reaprecierea materialului probator și, ca
atare, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute
limitativ de art. 304 C. proc. civ.
Cealaltă critică este
nefondată deoarece textul invocat de recurent se referă la "rețele de
alimentare cu apă", iar un izvor natural nu se încadrează în această
noțiune.
Așa fiind, conform
art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Pitești împotriva
Deciziei nr. 173/A din 4 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția
civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru
cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 septembrie 2010.
Procesat
de GGC - NN