ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 334/2014

Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 148 din 28 iunie 2013 a Tribunalului Vrancea a fost condamnat inculpatul C.S. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) C. pen. cu referire la art. 76 lit. a) C. pen. la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În condițiile art. 71 C.. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) pe durata executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a securii folosită la agresiune. S-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 noiembrie 2012 la zi. S-a menținut starea de arest a inculpatului C.S. În baza art. 113 C. pen., s-a dispus față de inculpatul C.S. măsura de siguranță a „obligării la tratament medical” până la însănătoșire. A fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă B.V.E. în cuantum de 6.000 RON daune materiale și la 7.000 RON cu titlu de daune morale. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 400 RON onorariul apărătorului din oficiu (avocat S.C.) avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 1716/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, înregistrat pe rolul Tribunalului Vrancea sub nr. 1162/91/2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.S., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., reținându-se că în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F. în zona capului și a strangulat-o în seara zilei de 18 noiembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului și coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineața de 19 noiembrie 2012. Ca situație de fapt s-a reținut că inculpatul C.S.

și victima T.F. se cunoșteau de mai mulți ani, aceasta din urmă refugiindu-se la locuința inculpatului atunci când pleca de acasă datorită certurilor cu fiul său B.V.E. Atât inculpatul, cât și victima consumau frecvent băuturi alcoolice, însă, conform declarațiilor inculpatului, niciodată anterior săvârșirii infracțiunii nu au avut certuri care să degenereze în acte de violență. La data de 18 noiembrie 2012, fiind duminică, inculpatul a mers în Focșani, unde a consumat aproximativ o jumătate de litru de țuică, după care a revenit acasă. În jurul orei 17.30, la locuința inculpatului a venit victima T.F., aflată deja sub influența băuturilor alcoolice, spunându-i inculpatului că s-a certat din nou cu fiul său.

Întrucât T.F. i-a cerut să-i dea ceva de băut, inculpatul a mers la o vecină din zonă, de la care a cumpărat o sticlă de 2 litri cu vin. Cei doi au consumat vinul în decurs de circa 2 ore. Conform declarațiilor inculpatului, în urma consumului de alcool victima a început din nou să-i povestească cum este agresată de fiul ei, lucru care l-a deranjat, acesta cerându-i lui T.F. să înceteze. În aceste condiții victima a devenit violentă și s-a repezit să-I strângă de gât pe inculpat. În fața acestei agresiuni, inculpatul, de asemenea aflat în stare de ebrietate, a împins-o pe victimă pe patul aflat în camera sa, a luat o secure aflată lângă perete și i-a aplicat mai multe lovituri cu tăișul în zona capului.

În urma loviturilor aplicate victima a căzut între pat și masa din mijlocul camerei, unde inculpatul a continuat să-i mai aplice lovituri cu securea tot în zona capului. Fractura ambelor coarne ale osului hioid, precum și fracturile sternale, fracturile costale fără deplasare, echimozele și excoriațiile, plaga contuză epicraniană (temporală stânga), stabilite cu ocazia constatării medico-legale, au condus la ideea că între victimă și inculpat a existat și un episod violent caracterizat prin încercarea inculpatului de a strangula victima, precum și compresie toracică. Raportul de constatare medico-legală concluzionează că între leziunile traumatice cranio-faciale și de la nivelul gâtului și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată, acestea fiind produse prin loviri active repetate cu corp tăietor-despicător, apucare-comprimare cu mâinile.

De asemenea, în actul medico-legal se arată că interpretarea medico-legală a semnelor de moarte reală (la fața locului) pledează pentru instalarea decesului în dimineața zilei de 19 noiembrie 2012, cu aproximativ 8-10 ore înaintea examinării cadavrului. În timpul cercetării la fața locului inculpatul a indicat locul în care a ascuns securea cu care a lovit victima, respectiv în spațiul liber dintre peretele de est al camerei în care s-a săvârșit infracțiunea și soba din teracotă, activitate la care a participat și martorul asistent D.M. Audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă precizând însă că ea s-a produs pe fondul existenței unei boli psihice cu care a fost diagnosticat, iar consumul de alcool din seara crimei a generat un acces de violență.

Referitor la mobilul crimei, inculpatul arată că victima a fost cea care, în stare de ebrietate fiind, a încercat să-l strângă de gât, urmarea unor divergențe legate de faptul că i-a reproșat o conduită nepotrivită. Situația de fapt, așa cum a fost reținută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: - proces-verbal de sesizare din oficiu; - proces-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto; - declarațiile inculpatului; - declarațiile martorilor; - raport de constatare medico-legală psihiatrică; - raport de constatare medico-legală - autopsie; - anchetă socială; - acte medicale. În plan juridic fapta inculpatului C.S., care, în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F.

în zona capului și a strangulat-o în seara zilei de 18 noiembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului și coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineața de 19 noiembrie 2012, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., și anume limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

S-a constatat din actele și declarațiile martorilor faptul că inculpatul C.S. se află la prima confruntare cu legea penală, manifestând o atitudine constantă de regret față de fapta deosebit de gravă pe care a comis-o și pe care și-o explică numai prin faptul că atunci când consumă alcool devine agresiv „(...) urmare a discuției eu i-am spus să nu mai vină la mine. Ea s-a sculat de pe scaun, m-a prins de gât (...)”. Din depozițiile unor persoane (vecini) rezultă că inculpatul nu a avut conflicte, nu a generat scandaluri, ci dimpotrivă, își oferea ajutorul ori de câte ori era solicitat și nu era cunoscut cu accese de violență fizică sau verbală. Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică efectuat la nivelul Institutului Național de Medicină Legală rezultă concluzii în măsură să justifice comportamentul deosebit de agresiv al inculpatului.

Astfel, se arată că acesta prezintă un diagnostic de „Tulburare organică de personalitate pe fond mixt vascular și toxictilic cu deteriorare cognitivă medie, având un discernământ diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat. Urmare a acestor concluzii se recomandă măsuri de siguranță.” Având în vedere toate aceste date, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege cu luarea unei măsuri de siguranță ar fi de natură să contribuie la reinserția socială a inculpatului. Aceasta ca efect al reținerii în cauză a circumstanțelor prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) (conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii), lit. b), c) (anunțarea autorităților de fapta comisă și prezentarea la poliție de bună voie), coroborate cu împrejurarea că inculpatul la data săvârșirii faptei avea un discernământ diminuat.

În condițiile art. 65 C. pen., instanța i-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani. Totodată, în condițiile art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. În condițiile art. 18 lit. b) C. pen., s-a dispus măsura confiscării specială a securii folosită la agresiune. În condițiile art. 88 C. pen., s-a computat din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 ianuarie 2012 la zi. În condițiile art. 350 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În condițiile art. 113 C. pen., s-a dispus față de inculpatul C.S.

măsura de siguranță a „obligării la tratament medical” până la însănătoșire. Aceasta deoarece expertiza medico-legală a concluzionat că inculpatul, pe fond patologic are discernământul diminuat în raport cu fapta cercetată, recomandându-se luarea măsurii prevăzută de art. 113 C. pen. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat că partea civilă B.V.E. a solicitat prin cererea depusă atât daune materiale, cât și daune morale. Din declarația de martor audiată în instanță sub aspectul laturii civile rezultă că victima T.F. avea doi fii, din care numai unul s-a constituit parte civilă, cu toate că cheltuielile ocazionate de înmormântare și pomenirile ulterioare au fost suportate de celălalt fiu pe nume B.M.

Acesta din urmă a fost audiat ca martor și care confirmă susținerile martorei G.L.. Cum în cauză nu s-au depus și alte înscrisuri care să dovedească cuantumul solicitat, instanța a admis pretențiile părții civile în parte, cunoscut fiind faptul că un asemenea eveniment nefericit (înmormântare și practici funerare) sunt susceptibile de cheltuieli materiale. Referitor la daunele morale solicitate, instanța, în conformitate cu disp. art. 998 C. civ., Ie-a admis în parte. S-a constatat din relațiile solicitate coroborate cu depoziții de martori că fiul victimei B.E.V. suferă de o boală psihică fiind internat din data de 10 aprilie 2013 cu diagnosticul „personalitate modificată organic cu comportament disocial”.

S-a arătat în relațiile date instanței că este posibil ca moartea mamei să afecteze pacientul la nivelul sănătății psihice. În atare condiții, Tribunalul a apreciat că acordarea unor daune morale într-un cuantum moderat ar fi în măsură să contribuie la atenuarea stării părții civile. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de Ia inculpat. În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. și partea civilă B.V.E. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a criticat hotărârea pronunțată pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Oral, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Parchetului a susținut că sentința pronunțată în cauză e nelegală întrucât instanța a făcut referire la art. 76 lit. a) C. pen. În mod corect ar fi trebuit să rețină dispozițiile art. 76 alin. (2) C. pen. în condițiile reținerii de circumstanțe atenuante în cazul infracțiunii de omor. Hotărârea a fost criticată și pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului. Având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta, actele de violență exercitate de inculpat asupra victimei, acte care au depășit cu mult necesitatea suprimării vieții,s-a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă într-un cuantum sporit.

Inculpatul C.S. a criticat sentința pe motive de netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia, având în vedere că se află la primul impact cu legea penală, este foarte bolnav și a adoptat o atitudine de recunoaștere și regret a faptei comise. Partea civilă B.V.E. a susținut în apelul promovat că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică atât în ceea ce privește latura penală,cât și în ceea ce privește modalitatea de soluționare a laturii civile. Astfel,s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod nejustificat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., pedeapsa de 8 ani aplicată inculpatului fiind mult prea îngăduitoare față de comportamentul inculpatului și de circumstanțele săvârșirii infracțiunii.

Referitor la latura civilă, s-a arătat că aprecierea făcută de prima instanță, în sensul acordării sumei de 7.000 RON ca și compensație a suferinței cauzate, suferință ce constă în pierderea mamei, este vădit nelegală și netemeinică. S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii apelate și, în rejudecare, aplicarea unei pedepse orientate spre maxim și acordarea în totalitate a pretențiilor solicitate. Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. și partea civilă B.V.E. s-a apreciat că sunt fondate. Analizând cauza prin prisma motivelor de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, s-au constatat următoarele: Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului C.S.

pe baza unei analize complete a materialului probator. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.S. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. Ca situație de fapt, s-a reținut împrejurarea că inculpatul, în mod repetat, cu o secure, a lovit-o pe victima T.F. în zona capului și a strangulat-o în seara zilei de 10 decembrie 2012, cauzându-i multiple leziuni la nivelul capului, gâtului și coastelor, ce au condus la decesul acesteia în dimineața zilei de 19 noiembrie 2012. S-a considerat că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită cu materialul probator administrat în cauză, analizat și detaliat de prima instanță, pe care instanța de apel și l-a însușit și în privința căruia nu au intervenit modificări cu ocazia soluționării cauzei în apel.

Sub aspectul individualizării răspunderii penale a inculpatului, s-a considerat că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșită este prea blândă, fiind reținute în mod nejustificat circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. - motivele de apel invocate de Parchet și de partea civilă ce vizează acest aspect, apreciate ca fiind întemeiate. Potrivit practicii judiciare în domeniu, simpla existență a uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în dispozițiile art. 74 C. pen. sau a altor împrejurări asemănătoare nu obligă în mod automat instanța să le rețină pe acestea ca fiind circumstanțe atenuante și să reducă sau să coboare pedeapsa principală, deoarece din redactarea textului art. 74 C. pen.

rezultă că recunoașterea unor atare împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată Ia aprecierea instanței de judecată. În această apreciere, instanța însă ține seama de modul și împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de urmările produse, ca și de orice alte elemente privitoare la persoana inculpatului. Având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis fapta, actele de violență exercitate de inculpat asupra victimei, acte care au depășit cu mult necesitatea suprimării vieții și au provocat victimei suferințe inutile și totodată au evidențiat o cruzime ieșită din comun, dar și o periculozitate socială a inculpatului, a considerat instanța de apel că se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b), c) C. pen.

și, pe cale de consecință, majorarea atât a pedepsei principale, cât și a pedepsei complementare aplicate inculpatului. S-a apreciat că acțiunea extrem de violentă a inculpatului trebuie sancționată corespunzător printr-o pedeapsă într-un cuantum mai mare. Simplul fapt că inculpatul nu are antecedente penale nu poate fi reținut că acesta poate beneficia de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. În ceea ce privește circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., s-a constatat că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei doar datorită faptului că, fiind pus în fața unor probe evidente, nu avea cum să conteste existența acestei fapte și a vinovăției sale.

Referitor la reținerea în cauză a dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., în sensul stăruinței depuse de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, s-a constatat că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a agresat victima într-un mod foarte brutal (planșele foto fiind extrem de elocvente, traumatismele cranio-faciale fiind în număr de peste 10), apoi a dormit în casă cu cadavrul, anunțând autoritățile în ziua următoare. Ca atare, s-a apreciat că e total nejustificată reținerea în cauză a dispozițiilor art. 74 lit. b) C. pen. Față de aspectele arătate mai sus, primind favorabil criticile formulate de Parchet și de partea civilă B.V.E., ce vizează cuantumul pedepsei, s-a reținut că apare ca nefondată solicitarea inculpatului în sensul reducerii sancțiunii aplicate, însă s-a apreciat că se impune admiterea apelului declarat de inculpat raportat la modalitatea de soluționare a laturii civile.

Astfel, s-a apreciat că în mod eronat a fost obligat inculpatul către partea civilă B.V.E. la plata sumei de 6.000 RON cu titlu de daune materiale, având în vedere următoarele: Analizând actele dosarului, s-a constatat că toate cheltuielile ocazionate de înmormântare și pomenile ulterioare au fost suportate de celălalt fiu, pe nume B.M. (declarații martori G.L. și B.M.). Ca atare, nu se impunea ca inculpatul să fie obligat către B.V.E. la plata acestor cheltuieli, atâta timp cât fratele său a fost cel care a depus eforturi și Ie-a suportat. De altfel, prima instanță, deși a sesizat acest aspect, a pronunțat o hotărâre nelegală. În ceea ce privește daunele morale, s-a considerat că prima instanță a apreciat greșit cuantumul acestora, fiind întemeiată critica părții civile în acest sens.

Este cert că partea civilă B.V.E. a suferit o grea pierdere prin decesul mamei sale - victima T.F. - situație ce a produs un grav prejudiciu moral (legătura sufletească dintre victimă și partea civilă este de netăgăduit, moartea mamei sale a creat o puternică suferință psihică și un mare disconfort în exercitarea vieții personale a părții civile, acesta având și anumite probleme de sănătate). Pentru cele arătate, s-a apreciat că se impune majorarea cuantumului daunelor morale de la 7.000 RON la 10.000 RON la plata cărora a fost obligat inculpatul C.S. către partea civilă B.V.E. Față de toate acestea, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpatul C.S. și partea civilă B.V.E.

S-a desființat în parte sentința penală nr. 148 din 28 iunie 2013 a Tribunalului Vrancea și, în rejudecare, s-a majorat de la 8 ani închisoare la 16 ani închisoare pedeapsa principală și de la 3 ani la 6 ani închisoare pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. aplicate inculpatului C.S. pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1) în referire la art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., înlăturând dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) și alin. (2) în referire la art. 74 lit. a) C. pen. S-a înlăturat din sentința penală apelată dispoziția prin care a fost obligat inculpatul către partea civilă B.V.E.

la plata sumei de 6.000 RON cu titlu de daune materiale. S-a majorat de la 7.000 RON la 10.000 RON cuantumul daunelor morale la plata cărora a fost obligat inculpatul C.S. către partea civilă B.V.E. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest, față de hotărârea pronunțată pe fondul cauzei, față de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri se mențin și în prezent, s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului conform art. 383 alin. (1 1 ) și art. 350 C. proc. pen. Conform art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile ocazionate de soluționarea cauzei în apel au rămas în sarcina statului. Împotriva acestei decizii a declarat, în termen, recurs inculpatul C.S. La termenul din data de 29 ianuarie 2014, fixat pentru verificarea legalității măsurii arestării preventive a recurentului inculpat instanța a preschimbat termenul de soluționare pe fond a recursului declarat de inculpat pentru acest termen, întrucât la dosarul cauzei s-a depus, prin adresa din 28 ianuarie 2014 emisă de Penitenciarul Rahova, locul de deținere al recurentului inculpat, fotocopia certificatului constator privind decesul inculpatului C.S., deces care a survenit la data de 10 ianuarie 2014, și a fost înregistrat la data de 13 ianuarie 2014 la Iinstitutul Național de Medicină Legală - Biroul Decese.

Potrivit dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., cu referire la: „Clasarea, scoaterea de sub urmărire, încetarea urmăririi penale, achitarea și încetarea procesului penal”, atunci când se constată existența vreunuia din cazurile prevăzute în art. 10 C. proc. pen., care reglementează cazurile în care punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată, respectiv: „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă (...) lit. g) a intervenit amnistia, prescripția ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor”. Așadar, se constată incidența dispozițiilor legale evocate anterior și potrivit disp.

prev. la lit. b) de la pct. 2 al art. 11 C. proc. pen., Înalta Curte va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., proces ce nu mai poate fi continuat întrucât a intervenit decesul acestuia la data de 10 ianuarie 2014, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 13 noiembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Va casa decizia recurată și sentința penală nr. 148 din 28 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Vrancea și în rejudecare: În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap.

la art. 10 lit. g) C. proc. pen., va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., ca urmare a intervenirii decesului acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 284/A din 13 noiembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează decizia recurată și sentința penală nr. 148 din 28 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Vrancea și, rejudecând: În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului C.S., ca urmare a intervenirii decesului acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2014.