ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3056/2013

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 185/ P din 26 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu referire la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41, art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.I., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 64 lit. a) teza II și b) și art. 66 C. pen., i s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani.

S-a constatat că prin procesul-verbal încheiat la data de 27 iunie 2012 la D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea s-a consemnat faptul că inculpatul a predat suma de 1.000 euro, sumă ce a fost ridicată și consemnată la C.E.C. Bank la dispoziția D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea.

S-a admis cererea parchetului și, în baza art. 168 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator privind suma de 1.000 euro, măsură asiguratorie instituită prin ordonanța din 27 iunie 2012 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea.

În baza art. 255 alineat 5 C. pen. s-a dispus restituirea către denunțătorul M.C., a sumei de 1.000 euro, ridicată de la inculpat și consemnată la C.E.C. Bank prin recipisa de consemnare din 27 iulie 2012, și chitanța din 27 iulie 2012.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

În perioada decembrie 2009 - ianuarie 2010 inculpatul, în calitate de comisar șef divizie în cadrul Gărzii Financiare, secția Vâlcea, a primit, în două rânduri și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, de la denunțătorul M.C., suma totală de 1.000 euro pentru a proteja firmele administrate de acesta cu ocazia controalelor efectuate de către inculpat ori de alți comisari din cadrul Gărzii Financiare Vâlcea aflați în subordinea directă a acestuia, în sensul de a nu efectua, la firmele administrate de numitul M.C., controale amănunțite, care ar fi fost de natură a scoate la iveală ampla activitate evazionistă desfășurată prin intermediul acestor societăți.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea și inculpatul apelant G.I. solicitând următoarele:

D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să i se interzică dreptul prevăzut de art. 64 litera c C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară și respectiv accesorie.

În motivarea apelului s-a arătat că, în raport de particularitățile acestei cauze, în contextul în care inculpatul s-a folosit de funcția deținută în desfășurarea activității infracționale, față de conținutul art. 20 din Constituția României și prevederile art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, așa cum au fost interpretate de C.E.D.O în cauzele Sabou, Pîrcălab și Rotaru c/a României, există motive suficiente și pertinente care să justifice interzicerea dreptului, în măsură să excludă caracterul arbitrar al respectivei dispoziții restrictive, înscrisă în coordonatele ordinii de drept.

Inculpatul G.I. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, în principal, reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a), b), c) C. pen. cu consecința reducerii pedepsei aplicată sub limita de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., iar în subsidiar, aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen.

În motivarea apelului a arătat că a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, a încercat să repare prejudiciul, s-a pensionat, este căsătorit și își întreține mama bolnavă.

Prin Decizia penală nr. 16/ A din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și de inculpatul G.I. și în baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.

Pentru a pronunța această hotărârea, Curtea de Apel Oradea a avut în vedere persoana inculpatului G.I. care este fără antecedente penale, vârsta relativ înaintată a acestuia -61 de ani- precum și starea de sănătate precară a lui, precum și a mamei acestuia care se află în îngrijirea lui, fiind depuse o serie de acte medicale din care rezultă că inculpatul este cunoscut în evidențele IN.N.B.N. și ale Spitalului județean de Urgență din Râmnicu Vâlcea cu hipertensiune arterială, cu antecedente de hemoragie subarahnoidiană, cardiopatie hipertensivă și encefalopatie hipertensivă.

Instanța a reținut o serie de acte - recomandări și caracterizări emise de la foștii colegi de serviciu ai inculpatului din care rezultă că acesta a fost angajat în cadrul Gărzii Financiare Vâlcea din anul 1992 iar în toată perioada cât a funcționat la garda financiară a avut calificativul foarte bine urmare a bunelor rezultate din activitatea profesională desfășurată, activitatea sa profesională și civilă reprezentând model pentru membrii colectivului din care a făcut parte și de care este apreciat.

Împotriva deciziei penale sus-menționată a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Oradea solicitând reindividualizarea pedepsei aplicată, criticând pedeapsa aplicată în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în sensul executării acesteia în regim de detenție, fiind necesară pentru asigurarea prevenirii generale și reeducării inculpatului.

Recursul declarat este nefondat.

Examinarea considerentelor avute în vedere de instanța de apel la reindividualizarea pedepsei ca urmare a admiterii recursului declarat de inculpat comparativ cu împrejurările evidente de fapt, lipsa antecedentelor inculpatului, situația lui personală cât și poziția sa pe parcursul procesului penal, impun concluzia că sancțiunea de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei reprezintă remediul strict necesar pentru reeducare.

În raport cu criteriile generale de individualizare reglementate în art. 72 alin. (1) C. pen., concomitent cu examinarea în cadrul intimei lor convingeri și a trăsăturilor ce privesc persoana inculpatului, precum și poziția lui procesuală, judecătorii instanței de control judiciar au stabilit în suverana lor apreciere, că pedeapsa de 2 ani cu suspendare, care în raport de dispozițiile.

În consecință, fiind nefondat motivul de casare invocat, urmează ca recursul Parchetului să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Oradea împotriva Deciziei penale nr. 16/ A din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul G.I.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 octombrie 2013.