ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 119 din 01 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice și în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul Ț.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- luare de mită în formă continuată prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 modif. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată, prevăzută de art. 12 lita din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- instigare la reținerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 272 C. pen.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 28 februarie 2012 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș în Dosar nr. 49/P/2010 asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și asupra sumei de 5.480 RON depuse în contul deschis la C. Bank - Sucursala Târgu Mureș la dispoziția D.N.A. și restituirea acestei sume către inculpat.

A fost respinsă cererea formulată de inculpatul Ț.G. de restituire a amenzilor administrative și cheltuielilor de judecată către numiții B.A., N.L., G.F. și S.I., iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul teritorial Tîrgu-Mureș din 15 martie 2012 în Dosar nr. 49/P/2010, s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul Ț.N., fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, jud. Harghita (până la data pensionării, conform Decretului nr. 634 din 04 iulie 2011), pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- luare de mită, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu referire la art. 6 și art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 - modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

- efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 - modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

- instigare la reținerea sau distrugerea de înscrisuri, faptă prevăzută de art. 25 C. pen., cu referire la art. 272 C. pen.

În sarcina acestuia s-a reținut că în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, având în lucru Dosarul nr. 252/P/2006 privind pe învinuiții B.B. (minor) și D.D., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului B.B., a pretins tatălui acestuia, B.A. să-i execute (fie singur, fie împreună cu alte rude), în mai multe rânduri, lucrări la instalațiile sanitare și de canalizare la vila sa din Costinești, jud. Constanța, contravaloarea prestațiilor efectuate de către aceștia și neachitate (uneori în totalitate) ridicându-se la suma de 680 RON.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, având în lucru Dosarul nr. 219/P/2007 privind pe învinuiții N.L. și T.A.A., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare și distrugere, în schimbul determinării părții vătămate să-și retragă plângerea și adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală a ambilor învinuiți, a pretins învinuitului N.L. să-i execute, în cursul anului 2007, diferite lucrări la vila sa din Costinești, jud. Constanța, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la suma de 640 RON.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, având în lucru Dosarul nr. 821/P/2007 privind pe învinuiții N.L., C.M.V. și B.L.V., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire și alte violențe, în schimbul determinării părții vătămate să-și retragă plângerea și adoptării unei soluții favorabile de încetare a urmăririi penale a celor trei învinuiți, a pretins învinuitului N.L. să-i execute, în cursul anului 2008, diferite lucrări la vila sa din Costinești, jud. Constanța, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la suma de 3.960 RON.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, având în lucru Dosarul nr. 151/P/2009 privind pe învinuiții G.F. și G.P., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj piscicol, în schimbul adoptării unei soluții favorabile de scoatere de sub urmărire penală a acestora și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, a pretins învinuitului G.F. să-i execute, în cursul anului 2009, diferite lucrări la gospodăria sa, contravaloarea prestațiilor efectuate de către acesta și neachitate ridicându-se la suma de 200 RON.

De asemenea, s-a reținut că, în perioada 2004-2011, a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de procuror, conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, oferind contracost servicii hoteliere la vila din Costinești, jud. Constanța, unde este administrator de fapt. În baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii decembrie 2008, înainte de Crăciun, a efectuat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de procuror, conform dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, oferind în piețele din mun. Reghin și com. Sîngeorgiu de Mureș, jud. Mureș, spre vânzare, brazi, fiind surprins de către organele de control cu mai multe nereguli.

În același timp s-a stabilit că, la data de 16 mai 2011, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, i-a cerut grefierei șef, numita S.I., să scoată din Dosarul nr. 308/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, ordonanța privind măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de învinuitul R.I. și să o distrugă, pentru ca acesta să-i fie restituit pașaportul.

În rechizitoriu a fost expusă următoarea situație de fapt:

a) în legătură cu soluționarea Dosarului nr. 252/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița din verificările dosarului a reieșit faptul că martorul B.B. a fost cercetat, alături de numitul D.D., pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, faptă comisă afirmativ la data de 04 mai 2006.

Din actele acestui dosar mai reiese faptul că față de cei doi s-a confirmat începerea urmăririi penale de către procurorul M.P., la data de 26 iulie 2006, iar la data de 19 octombrie 2006, prin ordonanța prim procurorului - învinuit Ț.N., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a martorului B.B. (în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. c) C. proc. pen. - „fapta nu există” -, deși acesta, în prezența avocatului și a părintelui său, făptuitorul B.A., la data de 05 august 2006, a recunoscut fapta imputată) și scoaterea de sub urmărire penală față de numitul D.D., prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Probele administrate au stabilit faptul că la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie 2006, profitând de înregistrarea la Parcliet a Dosarului 252/P/2006 (privind pe B.B. și D.D.), învinuitul - prim procuror Ț.N. i-a cerut făptuitorului B.A., tatăl minorului B.B., să se ducă la lucru la Costinești, la vila sa: „...eu am fost la lucru la vila d-lui prim procuror în primăvară spre vară, cred că undeva spre sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie... deja la mare începeau să vină turiștii...”. Făptuitorul B.A. a declarat faptul că s-a dus la lucru pentru prima dată la vila prim procurorului Ț.N., unde a efectuat lucrări de instalații sanitare la etajele 1 și 2, muncă pe care în parte a făcut-o în aproximativ 6 zile, iar finisajele le-a făcut în toamna anului 2006 sau în primăvara anului 2007 și că pentru întreaga lucrare a primit suma de 10 milioane ROL, la final. Probele administrate au mai dovedit că făptuitorul B.A. a fost ajutat la lucrările de instalații sanitare de la vila inculpatului, de la Costinești și de fratele său - martorul B.I. și că pentru muncile prestate de către acesta a fost plătit de către inculpat cu suma de 3 milioane ROL.

Cu ocazia audierii în calitate de învinuit, prim procurorul Ț.N. a declarat că l-a cunoscut pe numitul B.A. cu mult înainte ca fiul acestuia să aibă probleme cu legea și că ar fi apelat la serviciile sale, pentru că este un bun meseriaș: „...Pe acesta l-am cunoscut încă dinainte ca fiul său să aibă probleme cu legea. Acesta a lucrat pentru mine anterior problemelor fiului său...”. Inculpatul a mai susținut că făptuitorul B.A. a lucrat în mai multe rânduri la vila de la Costinești până în anul 2008, când între ei au intervenit niște neînțelegeri. Ț.N. a declarat că de fiecare dată l-a plătit pe lucrător, cu excepția anului 2008 și că de fiecare dată prețul lucrărilor era fixat chiar de către prim procurorul Ț.N.: „...o zi de lucru în gospodărie poate valora între 50-60-70 RON sau pentru anumite lucrări calificate chiar și până la 100 RON...”.

Martorul B.A. a negat categoric însă că l-ar fi cunoscut înaintea anului 2006 pe prim procurorul Ț.N., anul în care a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița Dosarul nr. 252/P/2006. Asupra contravalorii prestațiilor efectuate la vila de la Costinești de către martorul B.A., acesta a declarat că lucrările ar fi constat mai mult, dar prim procuror Ț.N. i-a spus că: „...am copii și dacă aceștia vor veni la mare, vor fi cazați la un preț bun...”.

Cu ocazia audierii, martorul B.I., fratele numitului B.A., a declarat că: „...Chiar dacă contravaloarea muncii prestate de noi ar fi fost mai mare, noi ne-am mulțumit cu această sumă, pentru că dumnealui avea o anumită funcție și am acceptat să muncim pentru dumnealui”.

Faptul că munitul B.A. a acceptat să muncească, forțat de împrejurări, doar după ce fiul său a avut probleme cu legea (din 2006-2008), reiese din afirmația martorului B.I., care a declarat că: „...fratele meu este un foarte bun instalator, tot a refuzat să lucreze pentru dl. prim procuror, însă acesta umbla foarte mult după el și în cele din urmă a fot nevoit să lucreze pentru acesta...”.

Chiar dacă învinuitul - prim procuror Ț.N. - i-a plătit făptuitorului B.A. lucrările efectuate la vila din Costinești, la subpreț, motivând că-i va face reducere la cazare la vilă pentru copii, martorul B.B., fiul făptuitorului B.A., cu ocazia audierii a arătat că o singură dată a fost cazat la vila învinuitului la Costinești, dar că a plătit mai puțin, doar pentru că a stat în cameră cu 2 băieți și că nu și-a închiriat pat separat:

„...Cred că în anul 2007 sau în anul 2008, împreună cu niște prieteni, ...am fost la mare și ne-am cazat la vila d-lui prim procuror Ț.N.... Eu am plătit mai puțin, deoarece, camera fiind de doar două paturi, eu am luat o saltea și am dormit pe acea saltea, deci practic nu am plătit un pat. Cu siguranță nu am plătit mai puțin pentru că tatăl meu ar fi lucrat pentru dl. prim procuror...”.

Atât făptuitorul B.A., cât și martorul B.B., fiul său, au negat categoric că ar fi intervenit la prim procurorul Ț.N. pentru soluționarea Dosarului 252/P/2006, însă cu ocazia audierii, martorul B.B. a declarat că pe parcursul urmăririi penale a fost la Poliție și ulterior la Parchet, la Ț.N., care l-a recunoscut ca fiind fiul munitului B.A. B.A. a mai arătat faptul că la momentul când fiul său s-a întors de la parchet i-a relatat că prim procurorul Ț.N. i-a spus că dosarul nu va merge mai departe: „...După ce băiatul meu a venit acasă de la Parchet, mi-a spus că a fost la dl. prim procuror Ț.N. și că dosarul lui nu va merge mai departe...”.

Anterior începerii urmăririi penale, martorii B.A. și B.I., în declarațiile date au avut unele neconcordanțe cu privire la numărul de zile lucrate efectiv la vila inculpatului de la Costinești și cu privire la sumele de bani pe care aceștia le-ar fi primit ca urmare a prestațiilor efectuate. Pentru lămurirea cu aproximație a contravalorii unei zile de lucru, s-a efectuat o solicitare la Institutul Național de Statistică, iar din adresa-răspuns din 21 octombrie 2011, reiese faptul că în construcții, un muncitor - instalator apă, canal, pentru o lună (23 de zile lucrătoare), a fost plătit cu un salariu mediu brut de circa 1.085 RON.

Neexistând o convenție scrisă între prim procurorul Ț.N. și martorul B.A. și date fiind declarațiile acestora din care reiese că o zi de lucru ar fi echivalentul între 60-70-100 RON, faptul că au lucrat fără zile libere și de dimineața până seara, făcând o medie, s-a constatat că Ț.N. a achitat numitului B.A. aproximativ jumătate din valoarea prestațiilor efectuate, iar plata a fost efectuată foarte târziu: 6 zile în anul 2006 x 2 persoane x 70 RON/zi (media) = 840 RON 6 zile în anul 2007 x 2 persoane x 70 RON/zi (media) = 840 RON.

Total 1.680 RON, din care s-a achitat 1.000 RON, rămânând neachitată suma de 680 RON - reprezentând valoarea serviciilor neachitate, dar efectuate.

Față de cele arătate mai sus, s-a apreciat că suma de aproximativ 680 RON, reprezentând contravaloarea muncilor efectuate și neachitate, pretinse și acceptate de prim procurorul Ț.N., pe baza înțelegerii din primăvara-vara anului 2006, este un folos material necuvenit pentru acesta, obținut pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 252/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, iar prestația efectuată de către martorul B.A. a fost acceptată de către acesta pentru soluționarea favorabilă a Dosarului 252/P/2006, în care fiul său B.B. era cercetat.

Apărarea inculpatului Ț.N. a susținut că acesta nu este proprietarul vilei, procurorul a considerat că probele administrate au dovedit contrariul.

b) în legătură cu soluționarea Dosarului 219/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița

În Dosarul nr. 219/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, prin rezoluția din 05 martie 2007 s-a confirmat de către procurorul M.P., începerea urmăririi penale față de făptuitorul N.L., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen., art. 217 alin. (1) C. pen., art. 193 alin. (1) C. pen., iar față de martorul T.A.A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) și art. 193 alin. (1) C. pen., fapte comise la data de 02 februarie 2007, în jurul orelor 19.00, la locuința martorului P.V. Deși, conform normelor interne, dosarul era în supravegherea procurorului M.P., prim procurorul Ț.N. s-a implicat în soluționarea acestui dosar. Astfel, la data de 04 aprilie 2007, Ț.N. a luat declarații învinuiților și martorilor din Dosarul nr. 219/P/2007 (respectiv făptuitorului N.L. și martorului T.A.A.) și martorului P.V., după care, în cursul aceleiași zile, a emis rezoluția de scoatere de sub urmărire penală a lui N.L. și T.A.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 193 alin. (1) C. pen. (probabil în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc.pen.) și încetarea urmăririi penale față de N.L. și T.A.A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. (1) C. pen. (probabil în temeiul art. 10 lit. h) C. proc.pen.).

Dând dovadă de o lipsă totală de rol activ, la data de 04 aprilie 2007, prim procurorul Ț.N. a dispus încetarea urmăririi penale față de N.L. și T.A.A. și scoaterea de sub urmărire penală a acestora pentru distrugere și amenințare, în condițiile în care toate probele administrate în Dosarul nr. 219/P/2007 duceau la concluzia că cei doi au săvârșit faptele. Procurorul a considerat surprinzătoare soluția de încetare a urmăririi penale față de N.L. și T.A.A., pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, în condițiile în care, atât partea vătămată, cât și martorii prezenți și audiați, au arătat că cei doi au pătruns fără drept, pe timp de noapte, în curtea numitului P.V., pe care l-au amenințat, după ce în prealabil i-au distrus poarta.

După declanșarea anchetei de către D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, cu ocazia audierii, martorul P.V. (partea vătămată din Dosarul nr. 219/P/2007) a declarat că în primăvara anului 2007 a fost căutat la locuința sa de N.L. și T.A.A., care i-au cerut să se împace și totodată să meargă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița, la Ț.N. Cu toții s-au deplasat la biroul acestuia, unde s-a perfectat împăcarea, ca urmare a presiunilor exercitate de inculpat: „...în fața d-lui prim procuror Ț.N. le-am spus celor doi să nu mai aibă treabă cu mine, iar aceștia mi-au promis că nu o să mai fie probleme, inclusiv dl. prim procuror mi-a spus că sigur nu o să mai aibă treabă cu mine, înțelegând că afirmația d-lui prim procuror este o garanție pentru mine că nu o să mai am probleme cu cei doi”.

Cele menționate de martorul P.V. au fost confirmate de făptuitorul N.L., care, cu ocazia declarației sale, a arătat că: „...dl. prim procuror Ț.N. efectiv a garantat pentru noi, afirmând că nu o să mai avem probleme cu el și să ne împăcăm, pentru a nu intra la pușcărie”. Martorul N.L. a declarat faptul că îl cunoștea pe prim procurorul Ț.N. de pe vremea când acesta a fost judecător, întrucât l-a judecat într-un dosar și că a lucrat aproape în fiecare sezon la vila de la Costinești a acestuia. În sensul celor menționate mai sus, martorul N.L. a arătat:

„Doresc să precizez că în urmă cu aproximativ 11-12 ani am fost arestat și condamnat, fiind cercetat de dl. Ț.N. După ce am fost liberat din penitenciarul Miercurea Ciuc, am fost contactat de dl. prim procuror Ț.N. și periodic i-am lucrat acasă la munca câmpului (cosit, adunat fân, scos cartofi) inclusiv pe litoral la vila sa, prima dată când am lucrat pe litoral era ridicat doar nivelul 1. Astfel că din acel moment anual am fost la muncă pe litoral câte o săptămână sau două, în total am fost de vreo șase-șapte ori, aproape în fiecare an până în 2008. După cum am precizat, din 2008 când am lucrat ultimele luni am refuzat să mai merg”. Cu ocazia audierii, N.L. a mai declarat că imediat după comiterea faptelor din Dosarul nr. 219/P/2007, împreună cu T.A.A., au fost duși la audieri la Poliția Municipiului Toplița și ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița, la dl. prim procuror Ț.N., care i-ar fi scos din birou pe polițiști și pe T.A.A. Rămași amândoi în birou, dl. prim procuror Ț.N. i-a spus făptuitorului N.L. că situația sa este foarte gravă și că ar fi bine să se împace cu partea vătămată. Totodată, în cadrul aceleiași discuții, dl. prim procuror Ț.N. i-a cerut făptuitorului N.L. să meargă la lucru, pentru circa 1-2 săptămâni, la vila sa de la Costinești, la reparat de geamuri, mutat de mobilă, la cosit și la ceea ce mai era nevoie. N.L. a declarat că știa faptul că nu va fi plătit corespunzător de către dl. prim procuror Ț.N. pentru munca prestată, dar a acceptat solicitarea crezând astfel că Dosarul nr. 219/P/2007 va fi soluționat favorabil: „...eu am înțeles că, dacă accept propunerea dumnealui, situația dosarului meu va fi una favorabilă mie”. N.L. a susținut că: „...știam că este destul de rău platnic, că nu plătește aproape deloc, dar m-am gândit că, acceptând propunerea dumnealui, mi se va da o soluție favorabilă în acest dosar”.

În aceste condiții N.L. a mers la lucru la vila din Costinești, unde, a lucrat de dimineața până seara, circa 2 săptămâni. După ce s-a întors în Toplița, dl. prim procuror Ț.N. i-a achitat făptuitorului N.L. suma de 200 RON pentru întreaga muncă efectuată. Martorul N.L. a mai arătat faptul că de fiecare dată când era trimis la Costinești, la muncă, pleca fie cu trenul, fie cu vreun tir, însă niciodată nu i s-a dat bani pentru transport. Conform declarației numitului N.L., după întoarcerea de la vila din Costinești, acasă și-a găsit soluția dispusă de către învinuitul - prim procuror Ț.N., în Dosarul nr. 219/P/2007.

Procurorul de caz a susținut în actul de sesizare că dl. prim procuror Ț.N. i se părea absolut normal să folosească persoanele cercetate în unele dosare penale, la muncă, la vila sa de la Costinești, aspect ce reiese din atitudinea acestuia față de aceste persoane. Astfel, martorul N.L. a arătat că: „...Țin să mai arăt faptul că atitudinea d-lui prim procuror Ț.N. față de noi cei care lucram la vilă, chiar de dimineața până seara, era una nefirească, întrucât ne vorbea foarte urât, nu ne lăsa în pauze și au fost situații când ne înjura”.

Faptul că dl. prim procuror Ț.N. s-a implicat în soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 219/P/2007 reiese și din declarația martorului T.A.A. (fost învinuit în același dosar) care, cu ocazia audierii, a arătat că în ziua când au fost duși la Parchet, la audieri, la prim procuror, acesta l-a scos din birou pe polițist, după care le-a cerut să meargă la partea vătămată și să-l aducă la el, ceea ce s-a și întâmplat: „...inițial am ajuns la Parchet împreună cu cumnatul meu N.L. și cu polițistul, după care dl. prim procuror i-a cerut polițistului să plece, iar nouă ne-a cerut să mergem la partea vătămată și să-l chemăm să vină cu noi la Parchet”. Martorul a mai declarat că nu știe dacă între cumnatul său, N.L. și dl. prim procuror Ț.N. a existat vreo înțelegere, în legătură cu soluționarea favorabilă a acestui dosar, dar „...știu că ulterior cumnatul meu a fost la lucru la Costinești, la vila d-lui prim procuror Ț.N.”.

Procurorul a concluzionat că pentru cele aproximativ 12 zile lucrate de către N.L., luând ca preț mediu, contravaloarea unei zile de muncă, dl. prim procuror Ț.N. ar fi trebuit să-i mai achite încă cel puțin suma de 640 RON pentru prestația celor două săptămâni la vila de la Costinești, pentru care i-a achitat doar suma de 200 RON.

12 zile x 70 RON/zi (mediu) = 840 RON - 200 RON achitați = 640 RON neachitați

S-a arătat că suma de 640 RON este un folos necuvenit pentru prim procurorul Ț.N., reprezentând contravaloarea muncilor prestate de N.L. la vila din Costinești, pe baza înțelegerii dintre cei doi, din data de 04 aprilie 2007. Acest folos necuvenit a fost obținut de către prim procurorul Ț.N. pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 219/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița.

Așa cum de altfel reiese și din declarația martorului N.L., prestația sa a fost în considerarea soluționării favorabile a dosarului în care era cercetat.

c) în legătură cu soluționarea Dosarului nr. 821/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița

Din actele dosarului sus-menționat a reieșit faptul că la data de 06 noiembrie 2007, pe raza municipiului Toplița, într-un bar, s-a iscat un scandal, în urma căruia s-a înregistrat Dosarul nr. 821/P/2007, având ca parte vătămată pe numitul P.J. Plângerea numitului P.J. a fost formulată împotriva făptuitorilor N.L., C.M.V. și B.L.V. Ulterior, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale față de cele trei persoane susmenționate, iar la data de 21 ianuarie 2008, prin rezoluția procurorului D.A., s-a dispus confirmarea începerii urmăririi penale. Chiar dacă Dosarul nr. 821/P/2007 era în supravegherea d-nei procuror D.A., la data de 19 iunie 2008, dl. prim procuror Ț.N. a emis o rezoluție de încetare a urmăririi penale față de cele trei persoane cercetate, inclusiv față de N.L., în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. h) C. proc. pen.

Cu privire la modul de soluționare al acestui dosar, inculpatul Ț.N. a ținut să sublinieze, în cadrul declarației de învinuit, că niciodată nu a amestecat problemele de serviciu cu cele personale, dar a recunoscut că N.L. a fost în nenumărate rânduri la lucru la vila de la Costinești: „...L-am luat pe N.L. la Costinești, deoarece era omul care se pricepea și la cosit, la așezat de mobilă sau la ceea ce era nevoie”. Inculpatul a negat categoric faptul că i-ar fi promis făptuitorului N.L. soluții favorabile în dosarele în care acesta a fost cercetat, arătând că: „...N.L. este cunoscut în zonă caftind o persoană agresivă, însă, așa cum am arătat, este un bun muncitor...”, ceea ce denotă că era folosit ori de câte ori avea nevoie.

N.L. a arătat faptul că la sfârșitul anului 2007 a avut un conflict, într-un bar din municipiul Toplița și că i s-a întocmit dosarul penal nr. 821/P/2007. Imediat după incident, N.L. a declarat că a fost la domiciliul dl. prim procuror Ț.N., cu diferite treburi, că i-a povestit acestuia ce s-a întâmplat, ocazie cu care învinuitul l-ar fi asigurat că va face ca totul să fie bine: „...După ce am avut acest incident în barul din municipiul Toplița, m-am întâlnit cu dl. prim procuror Ț.N., cred că m-am dus la domiciliul dumnealui de l-am ajutat să-și mute niște mobilă, ocazie cu care i-am povestit că iar am o problemă cu legea... Dl. prim procuror Ț.N. mi-a spus că lasă că o să vedem ce putem face...”. Dată fiind promisiunea dl. prim procuror Ț.N., N.L. a acceptat solicitarea acestuia de a merge la lucru la vila de la Costinești: „...sub promisiunea că lucrurile vor fi rezolvate favorabil, am acceptat să mă duc la lucru la dl. prim procuror, în primăvara anului 2008”. Pe baza solicitării exprese a dl. prim procuror Ț.N. și sub promisiunea soluționării favorabile a Dosarului nr. 821/P/2007 (cu atât mai mult cu cât era recidivist), N.L. s-a dus în primăvara anului 2008 la lucru la Costinești, unde a stat circa 8 săptămâni, perioadă pentru care nu a primit niciun ban, iar la întoarcerea în Toplița ar fi primit suma de doar 200 RON: „...Chiar dacă suma de 200 RON a fost una foarte mică comparativ cu munca pe care am prestat-o de dimineața până seara, eu m-am gândit că această muncă mi-a fost plătită tocmai prin soluția pe care am primit-o în Dosarul nr. 871/P/2007, când dl. prim procuror Ț.N. a dispus încetarea procesului penal”.

Cu privire la perioada de muncă efectuată de N.L., în cursul anului 2008, la vila dl. prim procuror Ț.N., acesta a arătat că pentru o perioadă de circa 2-3 săptămâni a stat la Costinești și inculpatul, care însă s-a întors acasă de sărbătorile pascale, fără a le lăsa bani de mâncare: „Îmi aduc aminte că după ce dl. prim procuror Ț.N. s-a întors la Toplița, pentru mâncare dânsul a lăsat niște bani la o alimentară din zonă, iar colegul meu M.I. se ducea și lua pâinea și ce mai putea să se încadreze în suma respectivă. Chiar dacă au fost unele situații în care am fost înjosiți și am rămas fără mâncare, am acceptat să lucrăm pentru dl. prim procuror Ț.N., care deținea o funcție importantă într-un oraș mic, pentru ca în schimb dumnealui să ne ajute în dosarele penale în care eram cercetați. Niciodată nu m-am gândit să-l reclam pe acesta, pentru că eu eram prea mic, comparativ cu funcția pe care dumnealui o avea la momentul respectiv”.

Cu privire la suma care i s-ar fi cuvenit pentru muncile efectuate la vila de la Costinești, în primăvara anului 2007, martorul N.L. a declarat că o zi de muncă ar fi fost undeva între 70-100 RON/zi, fapt confirmat de altfel chiar de către dl. prim procuror Ț.N.

În cadrul aceleiași declarații, N.L. a ținut să mai arate faptul că, deși concubina sa a rămas acasă cu copiii, fără bani de mâncare, el a acceptat să meargă la lucru la vila de la Costinești, pentru că trebuia să-și rezolve problema cu dosarul penal: „Concubina mea, T.M.M., cu care sunt împreună de circa 7 ani, știe faptul că am muncit la dl. prim procuror Ț.N., aceasta a rămas singură acasă cu copiii, fără bani de mâncare și fără niciun sprijin, însă aceasta a acceptat această situație, gândindu-se la faptul că eu trebuie să-mi rezolv problema cu dosarul penal și bucurându-se totodată că nu am ajuns în pușcărie. Îmi aduc aminte că pentru acest ultim dosar, la un moment dat am refuzat să mă mai duc la mare, să lucrez pentru dl. prim procuror Ț.N., iar acesta a venit personal la blocul unde eu locuiam în chirie, dimineața, pe la ora 6, iar atunci când acesta a ajuns la ușă, eu m-am ascuns pe balcon, iar când soția i-a deschis ușa, a intrat peste ea în casă și a venit și m-a găsit pe balcon, reproșându-mi că mă ascund de el și că atunci când am avut nevoie, m-a ajutat, că a fost bine și că acuma mă ascund de el”.

Martora T.M.M. a declarat faptul că: „... mi-a spus că dl. prim procuror Ț.N. i-a cerut să meargă la muncă în Costinești, promițăndu-i că îl ajută cu dosarul” și că „...iar când a refuzat să mai meargă la muncă, în dimineața unei zile, în fața blocului a venit dl. prim procuror Ț.N. și l-a strigat pe concubinul meu să iasă afară. Acesta s-a ascuns în balcon, iar eu l-am lăsat înăuntru pe dl. prim procuror Ț.N., care i-a reproșat concubinului meu că se ascunde de el în balcon și că atunci când a avut nevoie, a fost bine. Concubinul meu s-a îmbrăcat și a plecat cu dl. prim procuror Ț.N., revenind acasă după mai multe zile, spunăndu-mi că l-a dus la muncă la Costinești... Înainte de apleca, concubinul meu i-a spus d-luiprim procuror Ț.N. că nu am mâncare pentru copii, iar acesta mi-a dat 10 RON, după care au plecat”.

Cu ocazia audierii în calitate de martor, P.J. - parte vătămată în Dosarul nr. 821/P/2007 - a declarat că în dimineața imediat următoare conflictului din bar, a fost dus la Poliție, unde era prezent și dl. prim procuror Ț.N., care i-ar fi cerut să se împace cu agresorii: „...Dl. prim procuror Ț.N., în fața celor prezenți, mi-a cerut să mă împac cu agresorii, motivând că aceștia nu au de unde să-mi dea bani. Eu am fost de acord cu solicitarea d-lui prim procuror Ț.N., ținând cont că de dânsul depindea felul în care se efectuau cercetările și eram conștient că nu voi avea câștig de cauză. Dacă nu îmi solicita dânsul acest lucru, mergeam mai departe și nu eram de acord să îmi retrag plângerea, dar în condițiile precizate mai sus, nu aveam de ales”.

Totodată, acesta a mai declarat faptul că, la scurt timp după incidentul din bar, N.L. i-ar fi transmis, prin intermediul unei rude, că: „...dacă nu mă împac cu el, oricum dl. prim procuror Ț.N. va rezolva favorabil dosarul...”, arătând totodată că personal l-a văzut pe acesta la lucru în curtea inculpatului și că oamenii din oraș au cunoștință că N.L. ar fi lucrat mult timp la vila de la Costinești.

În contextul celor arătate mai sus, 52 zile x 80 RON/zi = 4.160 RON, din care inculpatul i-a achitat numitului N.L. doar 200 RON, de unde rezultă un rest de 3.960 RON.

Suma de 3.960 RON reprezintă contravaloarea muncii prestate de către martorul N.L. la solicitarea dl. prim procuror Ț.N., în primăvara anului 2008, pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 821/P/2007, sumă ce reprezintă un avantaj obținut fără nedrept.

d) în legătură cu soluționarea Dosarului nr. 151/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița

La data de 26 februarie 2009, în zona localității Gălăuțaș, jud. Harghita, numiții G.F. și G.P., au fost surprinși la pescuit, cu unelte confecționate manual, pentru care nu dețineau autorizație, motiv pentru care în cauză s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița dosarul penal cu nr. 151/P/2009, în care aceștia au fost cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj piscicol. La data de 08 mai 2009, dl. prim procuror Ț.N. a confirmat prin rezoluție începerea urmăririi penale față de cei doi frați G., după care dosarul a fost trimis la Poliția Municipiului Toplița, pentru continuarea cercetărilor. La data de 27 mai 2009, cele două persoane cercetate au fost invitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița, unde dl. prim procuror Ț.N. le-a luat câte un supliment de declarație. Ulterior, la data de 29 iunie 2009, dl. prim procuror Ț.N. a emis ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ față de cele două persoane cercetate, în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. b)

1

Cu privire la modul de soluționare al acestui dosar, în cadrul declarației de învinuit, dl. prim procurorul Ț.N. a arătat că îi știe pe cei doi frați G.P. și F. încă dinainte ca aceștia să aibă probleme cu legea, declarând totodată că G.F. a lucrat sporadic, câte una-două zile pe an, în gospodăria sa, la munci necalificate, respectiv: „...la întărit de garduri, la strânsul fânului, la adunatul cartofilor sau poate chiar și la prășit...”. Inculpatul Ț.N. a ținut însă să precizeze faptul că de fiecare dată l-a plătit pe numitul G.F. pentru muncile prestate și că nu are nicio datorie față de acesta și că sub nicio formă nu ar fi condiționat soluționarea Dosarului nr. 151/P/2009, de efectuarea de munci în gospodăria sa. Inculpatul nu a negat faptul că și după soluționarea de către Dosarului nr. 151/P/2009, G.F. să fi desfășurat munci în gospodăria sa.

Martorul G.F. a declarat că în primăvara anului 2008, împreună cu fratele său, martorul G.P., au fost invitați la Poliția Municipiului Toplița, de unde ulterior au fost duși la Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița, unde li s-au luat declarații: „...în fața d-lui prim procuror Ț.N., atât eu, cât și fratele meu am dat câte o declarație”. Acestă situație a fost confirmată și de martorul G.P.: „...și-mi aduc aminte că dl. prim procuror ne-a spus că vom fi trimiși în judecată sau vom primi o amendă...”.

Pentru a le crea celor doi frați impresia că situația lor este una destul de gravă, inculpatul le-a spus că: „dosarul... poate să ajungă la judecătorie, înțelegând prin aceasta că urmează să fiu trimis în judecată...”.

Din declarația numitului G.F. a mai reieșit faptul că la plecare din sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, după consemnarea declarațiilor în Dosarul nr. 151/P/2009, dl. prim procuror Ț.N. i-a cerut să-l aștepte puțin afară. În curtea instituției, dl. prim procuror Ț.N. l-a întrebat pe martorul G.F. dacă vrea să lucreze pentru el câteva zile la ferma sa, în apropierea municipiului Toplița, promițându-i-se mâncare și bani în schimb. G.F. a arătat că, în mod expres nu i s-a condiționat soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 151/P/2009, de muncile pe care el urma să le presteze în gospodăria dl. prim procuror Ț.N., dar a înțeles că dacă va accepta propunerea, are șanse ca el și fratele său să primească o soluție favorabilă: „...eu m-am gândit însă că întrucât totul a avut loc în acea zi, dacă voi accepta propunerea d-lui prim procuror voi primi cu siguranță o soluție favorabilă, respectiv o soluție cu o amendă și să nu fiu trimis în judecată”.

Acceptând practic propunerea inculpatului Ț.N., dar și asigurarea tacită din partea acestuia că Dosarul nr. 151/P/2009 (în care era cercetat împreună cu fratele său - martorul G.P.), va fi soluționat favorabil, martorul G.F. s-a dus la lucru la chiar în acea zi. Din cele declarate de G.F., reiese că acesta ar fi lucrat circa 4 jumătăți de zi, pentru care inculpatul i-ar fi plătit circa 20 RON.

Martorul C.N., agent șef de poliție, consătean cu G.F., a declarat că acesta i s-ar fi plâns că dl. prim procuror Ț.N. i-ar fi cerut să lucreze la el în gospodărie circa 2 săptămâni, pentru ca în schimb să primească o soluție favorabilă în dosarul în care era cercetat alături de fratele său, pentru braconaj. În cadrul aceleiași declarații, martorul C.N. a mai arătat că G.F. i-ar fi spus că a fost lăsat fără mâncare de către inculpat, că nu a fost plătit și că la soluționarea Dosarului nr. 151/P/2009 ar fi primit o sancțiune administrativa destul de mare.

Aducându-i-se la cunoștință cele arătate de martorul C.N., numitul G.F. a negat categoric că ar fi lucrat mai mult de 2-3 zile în gospodăria inculpatului Ț.N., deși chiar și acesta din urmă a declarat că G.F. a lucrat de mai multe ori pentru el, la diferite munci.

În atare situație procurorul a reținut existența unei neconcordanță cu privire la numărul de zile de muncă efectuate de către G.F. în gospodăria dl. prim procuror Ț.N., motiv pentru care la stabilirea contravalorii prestației s-a ținut cont doar de cele declarate de martorul G.F. și inculpatul Ț.N., care așa cum am arătat mai sus, a precizat că o zi de muncă este între 50-60-80 și chiar 100 RON.

4 zile x 70 RON = 280 RON, din care s-au achitat 80 RON (câte 20 RON/zi), rămânând neachitați 200 RON. Suma de 200 RON reprezintă un folos material necuvenit pentru inculpatul Ț.N., care în schimbul muncilor a adoptat o soluție de scoatere de sub urmărire penală a celor doi frați G. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Prestația martorului G.F. neachitată de inculpatul prim procuror Ț.N., a vizat obținerea unei soluții favorabile.

Deși din ansamblul probelor administrate pe parcursul urmăririi penale nu s-au putut dovedi decât cele 4 acte materiale ale infracțiunii de luare de mită, declarațiile persoanelor audiate au demonstrat faptul că aceste cazuri, de folosire a persoanelor cercetate în dosarele penale, la unele munci (vila din Costinești, în gospodăria proprie - prășit, cosit, etc.), nu au fost izolate, acesta fiind un mod de lucru al dl. prim procuror Ț.N.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor: „Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.”

a) în legătură cu oferirea contracost de servicii hoteliere la vila din Costinești, jud. Constanța

Cu ocazia audierii, în calitate de învinuit și cu privire la această acuzare, prim procurorul Ț.N. a recunoscut faptul că familia sa are în proprietate vila din Costinești, dar a precizat că cel care s-a ocupat de achiziționarea terenului și ulterior de ridicarea, în mare parte, a clădirii este fostul său socru B.M. (decedat în anul 2010). În cadrul aceleiași declarații Ț.N. a mai arătat faptul că în vara anului 2000, împreună cu familia sa, inclusiv socrul, au fost în concediu pe litoral și că atunci au luat decizia achiziționării unei suprafețe de teren în vederea construirii unei vile: „...Chiar dacă inițial socrul meu a demarat lucrările la această vilă cu destinația de concediu pentru familia noastră, dată fiind zona de amplasare a acesteia, pe parcurs socrul meu s-a gândit că ar putea fi o sursă bună de profit din închirierea camerelor”. Totodată, a mai declarat faptul că vila s-a construit pe etape, că atât el, cât și membrii familiei sale și-au petrecut concediile la muncile de la vilă și că abia „...de prin anul 2007 au început să se facă cazări”, ținând să precizeze că socrul său și fetele sale s-au ocupat de cazări. Inculpatul a mai arătat că au fost unele situații când anumite persoane nu au achitat costurile cazării, ca de exemplu situația rudelor sau persoanelor care au lucrat la construcția vilei. Inculpatul a mai susținuit că, deși nu au restaurant la vila de la Costinești, totuși au fost multe situații când turiștii cazați erau serviți cu mâncare făcută în bucătăria vilei: „...La vila de la Costinești nu avem un restaurant, însă au fost foarte multe situații când, fără nicio obligație, i-am servit pe oameni cu mâncare. Au fost situații când unele persoane erau cazate la alte vile și veneau în vizită la noi și mâncau”.

În cadrul aceleiași declarații de învinuit, prim procurorul Ț.N. a mai arătat că în mai multe rânduri l-a ajutat pe socrul său să-și găsească muncitori la lucru sau că i-a indicat acestuia de unde să cumpere unele materiale de construcții sau de tâmplărie sau mobilier. Fiind întrebat dacă s-a ocupat de rezervări și cazare la vila din Costinești, dl. prim procuror Ț.N. a negat: „...așa cum am arătat, tangențial, la diferiți prieteni și colegi, însă niciodată nu le-am luat bani”.

În actul de sesizare s-a mai susținut că în raport cu probele administrate, proprietarul și administratorul de fapt al acestei vile nu este nimeni altul decât dl. prim procuror Ț.N.

Astfel, pornind de la accesarea site-ului vilei, se poate constata că la rubrica „contactează proprietari” apare numărul de telefon mobil și numele Ț.N. Ca urmare, procurorul a reținut că prim procurorul Ț.N. a pus la punct un adevărat sistem de comercializare a serviciilor de cazare la vila din Costinești, reușind astfel să desfășoare adevărate activități de marketing-vânzări prin materialele publicitare publicate pe site-urile menționate mai sus, crearea și difuzarea de imagini, etc.

Așa cum reiese din declarația învinuitului - prim procuror Ț.N., această vilă, deși inițial construită doar pentru familie, ulterior s-a dovedit a fi o bună sursă de profit din închirierea celor 48 de camere. Din declarația de învinuitului, cât și din înscrisurile trimise de Primăria Costinești, reiese faptul că această vilă turistică a fost construită fără să fi avut eliberată o autorizație de funcționare.

În realitate dl. prim procuror Ț.N. este cel care s-a ocupat de construirea vilei, de procurarea materialelor de construcții, de mobilarea și de cazarea la această vilă, în cauză s-a procedat la audierea mai multor martori. Atât făptuitorul N.L. (cercetat în Dosarele nr. 219/P/2007 și nr. 821/P/2007), cât și făptuitorul B.A. (tatăl minorului B.B., cercetat în Dosarul nr. 252/P/2006) au declarat că au acceptat propunerile venite din partea prim procurorului Ț.N. și că s-au dus la lucru la vila de la Costinești a acestuia.

Astfel, făptuitorul N.L. a declarat că: „...mi-a mai spus faptul că dânsul ar avea nevoie de serviciile mele, cerându-mi să mă duc o săptămână sau două la vila dumnealui de la Costinești pentru a munci la vopsitul geamurilor, la mutat de mobilă, la cosit și la tot ceea ce era nevoie”.

Totodată, făptuitorul N.L. a mai declarat faptul că și în anul 2008 a acceptat propunerea dl. Ț.N. și a lucrat la vila acestuia de la Costinești circa 2 luni și că „...dl. prim procuror Ț.N. a stat circa 2-3 săptămâni cu noi la mare, la vilă, el este cel care m-a dus cu mașina..., pentru mâncare dânsul a lăsat niște bani la o alimentară din zonă...”. Acesta a mai declarat faptul că de regulă dl. prim procuror Ț.N. se ocupa de cazările la vilă, uneori și fiicele sale: „...pe perioada vacanțelor” și că „...o cameră se închiria cu circa 40-70 RON de către dl. prim procuror Ț.N.”.

Martorul B.A. a declarat că după ce l-a cunoscut pe prim procurorul Ț.N., a acceptat să lucreze pentru acesta la vila sa de la Costinești: „...mi-a spus că are ceva de lucru la instalațiile sanitare, la vila dumnealui din Costinești... M-am dus, împreună cu dl. Ț., la vila dumnealui, mi-a arătat despre ce este vorba...”.

Martora D.A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, cu ocazia audierii a arătat că are cunoștință despre faptul că familia dl. prim procuror Ț.N. deține o vilă la Costinești, despre care știa că a fost construită pe numele socrului său - B.M. și că în prezent vila este transcrisă pe cele 3 fiice ale învinuitului. Aceasta a mai declarat faptul că în urmă cu câțiva ani a acceptat invitația șefului său, prim procurorul Ț.N. și împreună cu familia i-a făcut acestuia o vizită la vila din Costinești, unde a stat doar câteva ore, timp în care au vizitat și câteva camere. Martora a declarat că nu l-a văzut pe socrul inculpatului la vilă. Cu privire la cazare, martora a arătat că: „...niciodată nu l-am întrebat pe dl. prim-procuror Ț.N. care este contravaloarea chiriei pentru că nu mă interesa. ...Știu că dl. prim-procuror Ț.N. mai primește telefoane pentru cazare, dar niciodată nu vorbește în prezența noastră”.

Martora B.M.M., grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, a declarat că are cunoștință de faptul că familia inculpatului are o vilă la Costinești și că fostul său șef s-a ocupat personal de construcțiile la această vilă, întrucât socrul său era o persoană în vârstă: „...îmi aduc aminte că ne spunea că în concediu urma să se ducă la muncă pe litoral”. În ceea ce privește cazările la această vilă, aceeași martoră a declarat că în fiecare an, fostul său șef îi invita să-și petreacă concediul la vila din Costinești: „...la începutul verii, în fiecare an, șeful ne invita pe toți să mergem să ne cazăm la vilă la Costinești...”.

Martorul M.M., primarul com. Sărmaș, jud. Harghita, care este și nașul de cununie al uneia dintre fiicele inculpatului, a declarat faptul că în urmă cu 2-3 ani a dat curs unei invitații mai vechi și a făcut o vizită „...să vedem vila pe care dumnealui o are la Costinești”. Tot acesta ne-a mai declarat faptul că vila era finalizată aproape în întregime, că a vizitat câteva camere și că la vilă erau cazați turiști. Fiind întrebat dacă are cunoștință cine se ocupa de cazarea la vilă, martorul M.M. a declarat că din familia prim procurorului Ț.N., doar acesta și soția sa erau prezenți.

Martorul C.E., actualul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, cu ocazia audierii, a declarat că are cunoștință de faptul că inculpatul Ț.N. deține o vilă mare la Costinești: „...cu două sau trei nivele, cu circa 50 de camere”. Martorul a mai declarat că nu știe cu exactitate cine este proprietarul de fapt al acestei vile, însă a precizat că are cunoștință de faptul că socrii învinuitului sunt dintr-un sat din județul Neamț: „...o familie modestă, care cu siguranță nu ar fi putut să ridice o vilă cu 50 de camere la Costinești”. De asemenea, acest martor a mai arătat faptul că personal nu a discutat cu învinuitul - prim procuror Ț.N. - despre achiziția de materiale de construcții, mobilier și tâmplărie, însă din auzite știe că acesta s-a ocupat de toate cele necesare construirii vilei de la Costinești, de transportul materialelor, arătând totodată că ar fi auzit de nemulțumirile unor oameni care ar fi lucrat pentru învinuit, iar acesta nu și-ar fi achitat datoriile: „...chiar am auzit de un anume M. din loc. Hodoșa, care i-ar fi transportat cu mașina materiale și ar fi confecționat ceva dulapuri pentru camerele de la vilă, i le-a dus la Costinești și că nu ar fi fost plătit”.

Martorul V.G., șoferul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, fiind întrebat în legătură cu acest aspect, a declarat că are cunoștință de vila de la Costinești și că „...știu că aparține familiei Ț.”. Acest martor a mai declarat că în fiecare an, fostul său șef, învinuitul - prim procuror Ț.N. - îl invita în concediu pe litoral, la vila de la Costinești: „...dl. prim procuror Ț.N. mă invita în fiecare an, de prin 2005-2006, în concediu să mergem cu familia la vila de la Costinești...”.

Martorul V.G. a mai arătat că de multe ori l-a auzit pe fostul său șef vorbind la telefon: „...discuta cu unele persoane care doreau să se cazeze la vilă la Costinești, pe o anumită perioadă...” și că are cunoștință că foarte mulți tineri din municipiul Toplița s-au cazat la Costinești la vila învinuitului. Totodată, a precizat faptul că după ieșirea la pensie a fostului său șef, prin oraș a auzit zvonuri cum că acesta s-ar fi folosit la lucru de persoane cercetate în dosare penale, că a văzut în mai multe rânduri oameni la lucru la prim procurorul Ț.N., dar nu știe dacă aceștia erau sau nu plătiți.

Martora S.V., fostă grefier șef în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Toplița, cu privire la acest aspect, a arătat următoarele: „faptul că în perioada cât am lucrat ca grefier șef, în sezonul estival dl. prim procuror Ț.N. se ocupa cu planificarea cazării turiștilor la vila din Costinești, sens în care își întocmea notițe, tabele, liste de persoane cu perioadele de cazare... Tot în perioada cât am lucrat l-am auzit pe dl. prim procuror Ț.N. discutând la telefon cu diferite persoane pe care le întreba dacă nu merg în concediu la Costinești că mai sunt locuri, efectiv îi trimitea să meargă la vila sa pentru a-șipetrece sejurul”.

Martorul F.I.P., propus în apărare, a arătat că are cunoștință de faptul că familia d-lui prim procuror Ț.N. deține o vilă de vacanță la Costinești. Fiind întrebat cine se ocupa de cazările la vilă pe perioada cât martorul a fost cazat acolo, acesta a arătat că: „...eu am văzut că toată familia se ocupa de cazare în frunte cu dl. Ț.N., care de fapt coordona întreaga activitate”.

Martorul B.B. a declarat că împreună cu 2 prieteni au fost la mare, la Costinești, unde s-au cazat „...la vila d-lui prim procuror Ț.N.”. Acesta a mai arătat faptul că în acea perioadă la vilă erau cazați și alți turiști și că rezervarea au fâcut-o pe internet: „...Știu că rezervarea la vilă a fost făcută de unul dintre prietenii mei, care a luat numărul de pe internet, a sunat și astfel am ajuns să fim cazați acolo. Cred că palierul pe care noi am fost cazați era ocupat în proporție de aproape 100%”. Acest martor a mai declarat că la plecare au predat camera unei cameriste.

Martorul B.I. a declarat că împreună cu fratele său au fost la lucru la vila inculpatului și că acesta este cel care a făcut negocierile. Martorul a mai declarat faptul că inculpatul și fetele sale se ocupau de cazarea turiștilor, de procurarea materialelor de construcție, dar a ținut să precizeze că niciodată nu l-a văzut pe socrul învinuitului - prim procuror Ț.N. la Costinești.

Martorul S.I., unul dintre oamenii care a lucrat foarte mult la construcția vilei, a declarat că: „l-am cunoscut pe socrul d-lui Ț.N., acesta a venit la Costinești în anul 2000. Nu se pricepea la lucrări de construcții, am aflat de la acesta că era agricultor. A stat doar câteva zile, a îndreptat cuie, curăța scândurile de mortar. La un moment dat, dl. Ț.N. chiar s-a supărat pe dânsul deoarece încerca să facă ordine prin curte, însă dl. Ț. i-a spus că ordinea se face la sfârșit și să nu mai încurce. Până în anul 2007 l-am mai văzut pe socrul d-lui Ț.N. de vreo trei ori, însă

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-19
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 147/2010
data de 17 ianuarie 2008, definitivă prin Decizia penala nr. 60/ R din 24 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj. A condamnat pe inculpatul P.I. în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru comiterea inf
ÎCCJ 2013-01-18
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 166/2013
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 296/S din 1 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Brașov în Dosarul penal nr. 12923/62/2010 a fost condamnat în temeiul art. 255 alin.
ÎCCJ 2014-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 433/2014
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 144/D din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bacău, s-a dispus: În baza art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a),
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2220/2013
. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă reținerea din 24 martie 2011 și arestarea preventivă de la 31 martie 2011 la 20 iunie 2011. Întrucât denunțătorul a denunțat fapta mai înainte ca D.N.A.-ul să se fi sesizat pentru infracțiun
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 87/2014
valentul în lei stabilit la cursul BNR la data efectuării plății către martorul N.G.D., iar suma de 2.100 lei către martorul V.F.T. În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.P. a sumelor de
Sursă