ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2048/2013

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 277 din 12 decembrie 2012 a Tribunalului Vrancea s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice cu privire la infracțiunea săvârșită de inculpatul B.A.I., din infracțiunea de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (l) C. pen. În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. h) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B.A.I. S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore cu începere de la 21 august 2012 ora 11,30 până la 22 august 2012 ora 11,30, conform Ordonanței de reținere nr. 15 din 21 august 2012 depusă la dosar urmărire penală.

S-a constatat că Spitalul Municipal Adjud nu se constituie parte civilă conform adresei nr. 4302 din 03 decembrie 2012 depusă la instanță. S-a dispus obligarea inculpatului la despăgubiri civile după cum urmează: - la 396,74 lei RON către Spitalul Județean de Urgență Bacău; - la 376,2 lei către Serviciul de Ambulanță Județean Vrancea, plus dobânzile legale aferente acestor două sume începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a acestora, conform art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, modificat prin art. 1 pct. 34 din O.U.G. nr. 72/2006. S-a dispus confiscarea toporului de la inculpat. În baza art. 192 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc.

pen., s-a dispus obligarea inculpatului și partea vătămată la cheltuieli judiciare către stat după cum urmează: - la câte 250 lei în faza de urmărire penală; - la câte 50 lei în faza de judecată. S-a reținut printre altele că, în ziua de 07 februarie 2012, în jurul orelor 16,30, tatăl concubinei inculpatului R.V., împreună cu mama sa R.V., au venit cu vaca lor de la domiciliul acestora din cartierul Șișcani, municipiul Adjud, pentru a o lăsa la ei, urmând ca după aproximativ o săptămână aceștia să se mai împrumute de bani să o achite. Când părinții lui R.L. au venit cu vaca la domiciliul acesteia, în casă se afla aceasta, concubinul ei și cei doi copii ai lor. La scurt timp, inculpatul B.A.I.

a plecat de acasă la părinții săi tot în cartierul Șișcani pentru a le cere niște bani împrumut. După circa 20 de minute de la plecarea inculpatului, în casă a venit concubinul surorii sale, C.M., respectiv partea vătămată, în stare de ebrietate, care în prima fază a lovit un geam de la ușa de acces în cameră, geam ce s-a spart în bucăți și de asemenea a rupt mânerul de la broasca ușii. Apoi acesta, fără să îi spună cineva ceva, a început să îl lovească pe tatăl concubinei inculpatului cu pumnii și să-l înjure, de asemenea, a amenințat pe mama acesteia că o omoară, apoi a început să o înjure pe concubina inculpatului, aceasta necunoscând motivul pentru care partea vătămată C.M. a venit cu scandal.

Când a venit partea vătămată C.M. în casă la concubina inculpatului, acesta era însoțit de numita R.A.E., ea îl instiga pe concubinul său, respectiv pe partea vătămată să provoace scandal și să le bată în casa lor. În momentul în care scandalul lua proporții concubina inculpatului a dat-o afară din casă pe sora sa, apoi, împreună cu tatăl său, l-a dat afară din casă și pe partea vătămată C.M., după ce tatăl acesteia l-a lovit cu palma peste față. În timp ce partea vătămată C.M. era în fața casei concubinei inculpatului, acesta din urmă, respectiv B.A.I. a venit acasă și s-a luat și acesta de partea vătămată C.M., deoarece era provocat de acesta la scandal. Inculpatul a vrut să îl dea afară pe partea vătămată însă acesta a refuzat, i-a băgat mâna în gât inculpatului spunându-i că nu îi este teamă „nici de Dumnezeu, nici de inculpat”.

Apoi partea vătămată a început să-i adreseze injurii inculpatului, să îl amenințe că îl va tăia în locuința sa, că „unde îi stă capul acolo îi vor sta și picioarele” și în cele din urmă inculpatul l-a lovit cu pumnul pe partea vătămată. Între timp, concubina părții vătămate a ieșit în drum și îl striga pe partea vătămată spunându-i să meargă acasă întrucât i-a speriat copii inculpatului. Inculpatul și partea vătămată au ieșit în curte, partea vătămată s-a îndreptat spre locul unde erau depozitate lemnele și a luat toporul. Inculpatul a mers după partea vătămată, s-a luat după acesta, i-a smuls toporul din mână și l-a lovit odată cu muchia toporului în partea laterală dreapta a capului. S-a apreciat că situația de fapt astfel cum a fost reținută mai sus rezultă din declarația concubinei inculpatului dată la urmărirea penală, declarația numitului R.V.

dată la urmărirea penală, a numitei R.V. dată tot la urmărirea penală, declarația inculpatului dată la urmărirea penală, coroborate în parte cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 36/ B din 17 februarie 2012 efectuată de S.M.L. Vrancea depus la dosar urmărire penală care consemnează „fractură închisă cominutivă temporală dreapta iradiată la nivelul mijlociul al bazei craniului”, precum și cu planșele foto aflate la dosar urmărire penală. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.A.I., care la data de 07 februarie 2012, în jurul orei 18,30, a lovit odată cu muchia toporului în partea laterală dreapta a capului pe partea vătămată C.M. aflat în stare de ebrietate, constituie infracțiunea prevăzută de art. 181 alin. (l) C. pen.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a criticat-o sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice. Instanța de apel a apreciat această critică neîntemeiată, reținând că probele administrate în cauză nu au făcut dovada că inculpatul a acționat cu intenție, chiar indirectă, de a suprima viata victimei. În cadrul, însă, devolutiv al apelului, a apreciat că se impune corectarea hotărârii primei instanțe sub aspectul nelegalei confiscări a toporului de la inculpat, având în vedere dispozițiile art. 118 lit. b) C. pen. și soluția de nerăspundere penală a inculpatului menținută în cauză, precum și sub aspectul cheltuielilor de spitalizare acordate spitalelor ce s-au constituit părți civile în cauză.

În consecință, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 49/ A din 12 februarie 2013, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva sentinței penale nr. 277 din 12 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. 4557/91/2012 și în consecință : A desființat în parte sentința penală apelată și în rejudecare: A înlăturat dispozițiile referitoare la Spitalul Municipal Adjud și la confiscarea toporului de la inculpatul B.A.I. A înlăturat dispoziția de acordare a dobânzilor legale aferente sumei de 396,74 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Bacău. A constatat că prin adresa nr. 4302 din 3 decembrie 2012, Spitalul Municipal Adjud s-a constituit parte civilă fără a preciza natura și cuantumul despăgubirilor.

A modificat dispoziția referitoare la partea civilă Spitalul Județean de Urgență Bacău, în sensul că inculpatul B.A.I. a fost obligat să plătească suma de 396,74 lei actualizată cu rata inflației la data plății efective a debitului cu titlu de despăgubiri civile către această parte civilă. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. Onorariul parțial al apărătorului din oficiu în sumă de 50 lei se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției (av. T.L.C.). A constatat că inculpatul B.A.I. a fost reținut 24 de ore, de la 21 august 2012, ora 11,30 la 22 august 2012, ora 11,30. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 C. proc. pen., criticând greșita schimbare a încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpatul B.A.I., apreciind că acesta a comis fapta de tentativă la infracțiunea de omor calificat. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de parchet, cât și conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Probele administrate în cauză au conturat o situație de fapt relativ diferită decât cea reținută în actul de sesizare a instanței, la care parchetul face trimitere prin motivele de recurs.

Astfel, prima instanță a reținut că inculpatul a aplicat doar o singură lovitură părții vătămate, și nu două, așa cum se prezintă fapta în rechizitoriu. Lovitura a avut loc în prezența concubinei inculpatului, a celor doi copii și a socrilor inculpatului, partea vătămată fiind în stare de ebrietate, manifestând un comportament fizic și verbal agresiv atât față de inculpat, cât și față de socrul acestuia. Nici raportul de constatare medico-legală nu evidențiază mai multe lovituri aplicate victimei, iar aspectul cel mai important este acela că prin Avizul Comisiei de Avizare și Control al Actelor Medico-Legale nr. 1708 din 20 august 2012 și din 22 noiembrie 2012 a I.M.L. Iași nu au mai fost menținute concluziile raportului de constatare medico-legală, stabilindu-se în mod corect și definitiv că leziunile traumatice ale părții vătămate nu au fost de natură să-i pună acestuia viața în primejdie.

Pornindu-se de la aceste concluzii, fapta inculpatului a fost analizată din perspectiva dinamicii agresiunii, obiectului vulnerant utilizat, urmările produse, conduitei părților, pentru a se putea stabili tipul de vinovăție a acestuia. Toate aceste circumstanțe, analizate, au condus la concluzia, corectă, că inculpatul nu a acționat cu intenția, nici directă, nici indirectă, de a ucide victima. Astfel, toporul folosit la lovirea părții vătămate are dimensiuni medii: coadă de lemn în lungime de 1 m, partea metalică cu tăiș având o lungime de 17,5 cm și o lățime de 9 cm, iar muchia având dimensiunile de 6 x 6 cm. Un astfel de instrument, chiar dacă prin lovire cu tăișul este apt să producă moartea unei persoane, în speța de față a fost utilizat nu cu tăișul, ci cu muchia, doar în scopul vătămării părții vătămate și nu cu intenția de a o ucide.

Partea vătămată C.M. a fost internată la Spitalul Județean de Urgență Bacău, având la externare diagnosticul de fractură închisă cominutivă temporală dreapta iradiată la etajul mijlociu al bazei craniului, hematom extradural acut temporal drept și otită medie acută posttraumatică dreapta. Un astfel de diagnostic coroborat cu faptul că inculpatul a lovit-o pe. partea vătămată în zona capului, în partea dreaptă, o singură dată, cu muchia toporului, exclude intenția acestuia, chiar și indirectă de a suprima viața lui C.M. Lovitura aplicată a avut o intensitate redusă, fiind utilizată partea toporului care în mod normal nu produce leziuni grave. Chiar dacă s-a produs o fractură, aceasta nu are un caracter grav, iar în raport cu dimensiunile toporului, doar greutatea acestuia este în măsură să cauzeze astfel de leziuni, dacă este direcționată, astfel cum a procedat inculpatul, în sensul lovirii părții vătămate.

În măsura în care inculpatul ar fi dorit chiar și indirect uciderea părții vătămate, ar fi acționat prin aplicarea unei altfel de lovituri, cu o intensitate mai ridicată, chiar și medie, iar consecințele ar fi fost mult mai grave. De altfel, partea vătămată a refuzat orice fel de tratament și s-a externat, iar evoluția clinică ulterioară a fost pozitivă chiar și în acest context. În concluzie, prima instanță a stabilit în mod corect încadrarea juridică a faptei ca fiind cea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen. și nu cea de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen. Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de parchet. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, onorariul avocat oficiu, parțial, de 50 lei, urmând a se plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei penale nr. 49/ A din 12 februarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat B.A.I. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie 2013.