ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 345/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Judecătoriei sector 2-București, reclamantul D.A., în contradictoriu

cu pârâta SC E.D.M. SA București, a solicitat obligarea acesteia la plata de

despăgubiri reprezentând lipsa de folosință pentru terenul situat în București,

str. Podul Pitarului, pentru perioada 19 martie 2004-19 martie 2007, valoarea

provizorie a acestora fiind apreciată la suma de 9.000 lei, urmând ca suma

exactă să fie precizată în funcție de concluziile raportului de expertiză.

Prin sentința

nr. 3838 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria sector 2, București s-a

admis excepția necompetenței materiale și declinată cauza spre competentă

soluționare în favoarea Tribunalului București, secția comercială, Dosarul fiind

înregistrat sub nr. 21236/3/2008.

Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

prin sentința nr. 8174 din 4 iulie 2008 a admis acțiunea precizată formulată de

reclamantul D.A. și a obligat pârâta SC E.D.M. SA București la plata sumei de

530.528 lei contravaloarea lipsei de folosință, cu cheltuieli de judecată.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, reclamantului în calitate de

proprietar, îi este blocată exercitarea dreptului de proprietate, fiind

instituită o servitute legală specială, legiuitorul acordându-i, potrivit art.

16 din Legea nr. 13/2007 dreptul la despăgubiri, iar potrivit concluziilor

raportului de expertiză valoarea lipsei de folosință a terenului în litigiu

este de 530.528 lei.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel pârâta SC E.D.M. SA București, criticând soluția

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Curtea

de Apel București, secția a VI-a comercială, prin încheierea din 9 iunie 2009 a

suspendat judecata apelului, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 2157/303/2009 înregistrat pe

rolul Judecătoriei sector 6, București.

Pentru a

dispune astfel, instanța de apel a reținut că prin acțiunea ce formează

obiectul Dosarului nr. 2157/303/2009 al Judecătoriei sector 6, București, SC

E.D.M. SA București, în contradictoriu cu D.A. și alți pârâți a solicitat

anularea titlurilor de proprietate emise de Comisia pentru Stabilirea Dreptului

de Proprietate din 29 mai 1995 și din 27 decembrie 1997 emise pentru suprafața

de 3.000 mp. numitului M.I., ca lovite de nulitate absolută, iar pe cale de

consecință, în baza principiului „Resoluto Iure Dantis, Rezolvitur Jus

Accipientis", constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare

autentificat din 11 iulie 1996 și a contractului de vânzare-cumpărare

autentificat din 23 iulie 1997.

În acest

context, instanța de apel a reținut că titlurile prin care s-a reconstituit

dreptul de proprietate, cât și contractele de vânzare-cumpărare în baza cărora

reclamantul D.A. își întemeiază cererea de chemare în judecată, ce fac obiectul

prezentului dosar, formează obiectul unei acțiuni în constatarea nulității și

s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 244 alin. (1) pct. 1

C. proc. civ.

Împotriva

acestei încheieri a declarat recurs reclamantul D.A., întemeiat pe dispozițiile

art. 304

1

Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și

casarea cu trimiterea cauzei pentru continuarea judecății.

Critica

adusă încheierii recurate, se referă în esență, la nelegalitatea măsurii

suspendării dispuse de instanța de apel, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1

C. proc. civ., care în mod greșit a reținut că între Dosarul nr. 2157/303/2009,

aflat pe rolul Judecătoriei sector 6, București ar exista o strânsă legătură cu

apelul promovat de pârâta SC E.D.M. SA București, în sensul că dezlegarea

pricinii din apel ar atârna în totul sau în parte, de existența sau neexistența

unui drept care face obiectul judecății Dosarului nr. 2157/303/2009.

Mai susține

recurentul că, obiectul Dosarului nr. 2157/303/2009 aflat pe rolul Judecătoriei

sector 6-București îl constituie anularea titlurilor de proprietate, reclamanta

SC E.D.M. SA București motivând că, terenurile cumpărate făceau parte din

domeniul public al statului la data emiterii titlurilor de proprietate ale

vânzătorilor în anii 1994 și 1995, fiind traversate aerian de linia electrică

Lea 110 kv Chitila Crângași.

În opinia

recurentului se apreciază că soluția pronunțată în această cauză nu are nici o

înrâurire în soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care

pârâta a fost obligată la plata despăgubirilor pentru contravaloarea lipsei de

folosință a terenului în litigiu.

Trecând la

analiza criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este fondat,

urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Potrivit art.

244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. „Instanța poate suspenda judecata când

dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența

unui drept care face obiectul unei alte judecăți

”

.

Având în

vedere dispozițiile legale evocate, Înalta Curte apreciază că măsura

suspendării dispusă prin încheierea din 9 iunie 2009 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a VI-a comercială, este nelegală, întrucât apelul

declarat de pârâta SC E.D.M. SA București împotriva sentinței nr. 8174 din 4

iulie 2008 a Tribunalului, secția a VI-a comercială, vizează obligarea acesteia

la plata sumei de 530.528 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a

terenului din str. Podul Pitarului, sector 6, București, acțiunea fiind

întemeiată pe dispozițiile art. 16 și 19 din Legea nr. 13/2007, privind dreptul

la despăgubiri, iar acțiunea formulată de SC E.D.M. SA București pe rolul

Judecătoriei sector 6-București, respinsă prin sentința nr. 75 din 7 ianuarie

2010, avea ca obiect fond funciar, privind anularea titlurilor de proprietate

ale vânzătorilor, obținute în urma reconstituirii dreptului de proprietate.

Așa fiind, Înalta

Curte constată că nu sunt îndeplinite cerințele art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. și în temeiul art. 312 alin. (2) va admite recursul, va casa încheierea

atacată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de reclamantul D.A. împotriva încheierii din 9 iunie 2009 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Casează

încheierea atacată și trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării

judecății.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 2 februarie 2010.