ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 343/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 343/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta CN P.R. SA București, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. București, a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 131.513,99 lei reprezentând tariful suplimentar de sâmbătă, în cuantum de 110.739,30 lei actualizat cu indicele de inflație și la plata sumei de 21.666,70 lei dobândă legală. Prin sentința nr. 7497 din 17 iunie 2008 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis cererea reclamantei CN P.R. SA și a obligat pârâta A.N.A.F. București la plata sumei de 131.513,99 lei debit actualizat cu indicele de inflație și la 21.666,70 lei dobândă legală, cu cheltuieli de judecată, reținând că acțiunea este întemeiată, în raport cu prevederile art. 969 și următoarele C. civ., art. 9 din O.G.
nr. 31/2002, art. 43 C. com. și art. 1084 C. civ. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta A.N.A.F. București, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin Decizia nr. 55 din 3 februarie 2009 a admis excepția netimbrării cererii de apel și în consecință, a anulat ca netimbrat apelul pârâtei A.N.A.F. București, reținând că aceasta nu beneficiază de prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997, modificată, întrucât cererea formulată nu are ca obiect venituri publice pentru a fi scutită de plata taxei de timbru. Împotriva acestei decizii, în termen legal, pârâta A.N.A.F. București a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., solicitând admiterea acestuia, casarea cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea pe fond a apelului. Critica adusă deciziei atacate, se referă în esență la faptul că în mod greșit a reținut instanța de apel că, pârâta A.N.A.F. București avea obligația de a plăti taxa de timbru, deși instituția era scutită pentru acțiunile care aveau ca obiect venituri publice. Recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 „sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și căile de atac formulate de către Senat, Camera Deputaților, . Ministerul Finanțelor Publice indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de către alte instituiții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice". În raport de aceste dispoziții, se constată că A.N.A.F.
București era scutită de plata taxei de timbru, întrucât suma solicitată de către reclamantă vizează venituri publice, în sensul celor prevăzute de art. 26 alin. (3) din Ordinul M.J. nr. 760/ C din 22 aprilie 1999, iar potrivit art. 1 din H.G. nr. 495/2007 pârâta funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor. Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta A.N.A.F. București împotriva deciziei nr. 55 din 3 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială. Casează decizia atacată cu trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru soluționarea pe fond. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.