Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.03.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 997/2014

HOTĂRÂRE
26.03.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 997/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 6 februarie 2007 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a civilă sub nr. 4230/3/2007, reclamanta P.A.M. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, în contradictoriu cu pârâții I.N.A., Comisia Județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Prefectul județului Ilfov, Comisia Locală Snagov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, Comuna Snagov, prin primar, constatarea nulității absolute parțiale a procesului-verbal nr. 4610 din 20 iulie 1995 în privința suprafeței de 2200 mp a Ordinului Prefectului nr. 1288 din 28 august 2002 și a Titlului de Proprietate din 12 septembrie 2003, toate emise în procedura aplicării Legii nr. 18/1991.

La data de 14 aprilie 2010 reclamanta a formulat cerere completatoare prin care a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare din 14 iunie 2006 prin care RAAPPS a vândut imobilul format din teren în suprafață de 2153 mp și construcții cumpărătoarei SC I.M.R.E. SRL și repunerea părților în situația anterioară. La data de 9 ianuarie 2013, reclamanta a formulat o nouă cerere completatoare prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a procesului-verbal din 20 iulie 1995 emis de Comuna Snagov, prin primar, în privința suprafeței de 2200 mp; să se constate nulitatea absolută parțială a Ordinului prefectului nr. 1288 din 28 august 2002 în privința suprafeței de 2200 mp; să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate din 12 septembrie 2003 emis de Comisia Județeană Ilfov referitor la suprafața de teren de 2200 mp; repunerea părților în situația anterioară.

Prin Sentința civilă nr. 271 din 6 februarie 2013 pronunțată în Dosar nr. 5146/3/2013 Tribunalul București, secția a III-a civilă, a declinat competența materială privind soluționarea cererii reclamantei P.A.M. (cererea completatoare formulată la data de 9 ianuarie 2013, disjunsă din Dosarul nr. 4230/3/2007), în favoarea Judecătoriei Buftea, județul Ilfov, reținând că aceasta intră în categoria proceselor de natură funciară, a căror competență de soluționare revine judecătoriei în a cărei rază teritorială se află situate terenurile, în speță, Judecătoria Buftea.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, sub nr. 4243/94/2012, la data de 29 martie 2013. Prin Sentința civilă nr. 2100 din 8 aprilie 2013 pronunțată în Dosar nr. 4243/94/2013 Judecătoria Buftea a declinat competența materială de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a sesizat Curtea de Apel București în vederea pronunțării regulatorului de competență, reținând că cererea completatoare este o cerere accesorie, a cărei competență de soluționare aparține instanței învestite cu soluționarea cererii principale, în speță, Tribunalul București. Prin Sentința nr. 64/F din 7 octombrie 2013 pronunțată în Dosar nr. 6530/2/2013 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a stabilit competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel București, a reținut că cererea completatoare formulată de către reclamantă la data de 9 ianuarie 2013 este o cerere accesorie a cărei rezolvare depinde de soluția dată în cererea principală, revenind tribunalului învestit cu contestația în temeiul Legii nr. 10/2001, chiar după disjungere, prin prorogarea legală prevăzută de art. 17 C. proc. civ., competența de a soluționa capetele de cerere pentru care legea nu instituie o competență și o procedură specială, ce ar atrage pe calea acțiunii principale competența materială a judecătoriei. Împotriva acestei hotărâri a declarat, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pârâta I.V., arătând că este fiica pârâtei I.A.

decedată încă din anul 2009, situație ce ar fi trebuit cunoscută de către reclamantă în stabilirea cadrului procesual conform legii. În acest sens, recurenta arată că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Judecătoria Buftea pentru a se constata lipsa capacității de exercițiu a pârâtei I.A., deoarece la momentul chemării sale în judecată aceasta era decedată și, eventual, introducerea în cauză a recurentei în calitate de moștenitoare legală. Recurenta mai arată că situația învederată pe calea prezentului recurs atrage nulitatea tuturor actelor efectuate în cauzele în care defuncta a figurat ca parte. Recursul este nul, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 302 ind.

1 lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidențiate limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică. Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În speță, se constată că, deși formal încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recursul nu face referiri la soluția dată în regulatorul de competență și nu se arată care sunt, în concret, motivele de nelegalitate ale deciziei recurate. Recurenta-pârâtă arată că instanța de judecată a pronunțat o hotărâre nelegală în sensul că nu s-a ținut cont de faptul că mama sa, I.A., a decedat încă din anul 2009 iar recurenta nu a fost introdusă în cauză, sens în care toate hotărârile pronunțate și toate actele de procedură efectuate sunt nelegale.

Prin decizia atacată, dată în regulator de competență, s-a reținut însă că cererea completatoare formulată de către reclamantă la data de 9 ianuarie 2013 este o cerere accesorie a cărei rezolvare depinde de soluția dată în cererea principală, revenind tribunalului învestit cu contestația în temeiul Legii nr. 10/2001, chiar după disjungere, prin prorogarea legală prevăzută de art. 17 C. proc. civ., competența de a soluționa capetele de cerere pentru care legea nu instituie o competență și o procedură specială, ce ar atrage pe calea acțiunii principale competența materială a judecătoriei. Față de cele arătate, se constată că aspectele pe care recurenta-pârâtă le supune analizei în calea extraordinară de atac a recursului vizează chestiuni ce nu se raportează la soluția conținută în hotărârea atacată, ceea ce are drept consecință imposibilitatea încadrării criticilor acestuia în vreunul din punctele art. 304 C. proc.

civ. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conținutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre. Pentru considerentele arătate, constatând și că în speță nu sunt date motive de ordine publică, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.

D E C I D E Constată nul recursul formulat de pârâta I.V. împotriva Deciziei nr. 64/F din 7 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2014. Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4469/2004
Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 23 ianuarie 2003 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, potrivit prevederilor art. 27
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 450/2014
de Tribunalul București, secția a V-a civilă, s-au respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate din 14 iunie 1994 de fostul Notariat de Stat al
ÎCCJ 2015-11-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2593/2015
nr. 46381 din 26 mai 2000 (nulitate absolută parțială) în favoarea persoanei neîndreptățite I.G., numai în ceea ce privește suprafața de 985 mp, parcela AA, tarlaua XX situată în extravilanul comunei Ciolpani, județ Ilfov; nr. 46382 din 26
ÎCCJ 2013-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 245/2013
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 29 decembrie 2005, reclamanta G.G.A. a chemat în judecată pe pârâta R.A.A.P.P.S. și
ÎCCJ 2008-12-08
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7813/2008
ună cu B.M.) li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafața totală de 2 ha și 7300 mp teren, suprafață în care este inclus și terenul revendicat în prezenta cauză conform titlului de proprietate nr. 44
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă