ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 756/2014

Asupra recursului

civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26

februarie 2013, pe rolul Curții de Apel Pitești, sub nr. 1060/46/2013,

revizuentul V.N.A. a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

revizuirea Deciziei nr. 2744 din 30 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul

Argeș,

Prin Decizia nr. 14

din 21 martie 2013, Curtea de Apel Pitești a respins, ca tardivă, cererea de

revizuire formulată de V.N.A. împotriva Deciziei nr. 2744 din 30 octombrie 2012

a Tribunalului Argeș.

Prin cererea

înregistrată la data de 16 aprilie 2013 pe rolul Curții de Apel Pitești,

petentul V.N.A. a solicitat completarea Deciziei civile nr. 14 din 21 martie

2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în contradictoriu cu intimatul

V.I.L.

În motivarea cererii,

petentul a susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere

principal, respectiv încheierea de ședință din data de 19 februarie 2013 din

Dosarul nr. 280/828/2011 al Judecătoriei Topoloveni, deși a fost învestită cu

cerere de revizuire împotriva acesteia.

Prin Decizia nr. 45

din 30 mai 2013, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a respins cererea de

completare a Deciziei civile nr. 14 din 21 martie 2013, pronunțată de Curtea de

Apel Pitești, în Dosarul nr. 1060/46/2013, formulată de petentul V.N.A. în

contradictoriu cu intimatul V.I.L.

Pentru a decide

astfel, instanța Curții de Apel Pitești a avut în vedere următoarele

considerente:

Prin Decizia civilă

nr. 14 din 21 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr.

1060 a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de V.N.A.

împotriva Deciziei civile nr. 2744 din 30 octombrie 2012 pronunțată de

Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 280/828/2011.

În motivarea acestei

decizii s-a reținut că, deși se invocă dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., din cuprinsul cererii de revizuire nu rezultă care este hotărârea

pretinsă a fi contradictorie cu cea pronunțată de tribunal ci, dimpotrivă,

revizuentul este nemulțumit de considerentele care au stat la baza pronunțării

respectivei decizii.

Întrucât revizuirea a

fost formulată la data de 26 februarie 2013, iar decizia a cărei revizuire s-a

cerut a fost pronunțată la data de 30 octombrie 2012, instanța, în raport de

art. 324 alin. (1) C. proc. civ., a respins cererea de revizuire, ca tardivă.

Petentul a solicitat

completarea deciziei menționate, în sensul că instanța nu s-a pronunțat pe un

capăt de cerere.

Or, cererea de

revizuirea a fost respinsă, ca tardivă, astfel că, în acest context, nu se

impune completarea deciziei, cererea fiind soluționată în baza excepției

tardivității, invocată din oficiu de către instanță, excepție care face inutilă

cercetarea fondului cauzei.

Instanța Curții de

Apel Pitești a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de

art. 281

2

C. proc. civ. și a respins cererea de completare a

deciziei, ca nefondată.

Împotriva Deciziei

nr. 45 din 30 mai 2013, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, petentul

V.N.A. a declarat recurs.

Recurentul-petent

V.N.A. a susținut că instanța nu a avut rol activ în sensul că soluționarea

procesului s-a făcut în lipsa Dosarului civil nr. 1060/46/2013 în care s-a

pronunțat decizia a cărei completare a cerut-o și că, deși a solicitat

acordarea unui termen în vederea atașării dosarului, instanța a respins cererea

cu motivarea că atașarea dosarului de fond nu este pertinentă și concludentă

soluționării cauzei.

Recurentul-petent a

mai susținut că lipsa dosarului de fond i-a blocat accesul la un proces

echitabil, că motivarea deciziei contravine interesului său legitim și că a

fost prejudiciat în sensul că a fost obligat să suporte cheltuieli nejustificate.

A solicitat

"admiterea recursului, schimbarea deciziei iar pe fond admiterea cererii

de completare a deciziei cu privire la capătul de cerere principal referitor la

încheierea de ședință din data de 19 februarie 2013 din Dosarul nr.

280/828/2011, care elimină tardivitatea cauzei".

Recurentul nu și-a

întemeiat recursul în drept.

Recursul este

nefondat, pentru considerentele care succed.

Potrivit

dispozițiilor art. 281

2

C. proc. civ., "Dacă prin hotărârea

dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau

accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere

completarea hotărârii (...)".

În speță, prin

Decizia nr. 14 din 21 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești - a

cărei completare s-a solicitat de către petentul V.N.A. - a fost respinsă, ca

tardivă, cererea de revizuire pe care acesta a formulat-o împotriva Deciziei

nr. 2744 din 30 octombrie 2012 a Tribunalului Argeș.

Curtea de Apel

Pitești, prin Decizia nr. 45 din 30 mai 2013, a respins cererea de completare a

Deciziei nr. 14 din 21 martie 2013 în considerarea faptului că pricina a fost

soluționată în temeiul unei excepții - aceea a tardivității cererii de

revizuire - admiterea excepției făcând inutilă cercetarea fondului cererii,

context în care solicitarea petentului în sensul completării deciziei cu

privire la "un capăt de cerere principal, respectiv încheierea de ședință

din data de 19 februarie 2013 din Dosarul nr. 280/828/2011 al Judecătoriei

Topoloveni" este nefondată.

În raport de această

soluție, în mod corect instanța Curții de Apel Pitești a constatat că, pentru

judecarea cererii de completare a Deciziei nr. 14 din 21 martie 2013, care se

afla depusă la dosar, nu se impunea atașarea dosarului de fond, măsură care nu

ar fi avut ca finalitate decât tergiversarea soluționării cauzei și care, în

niciun caz nu ar fi impus o soluție contrară celei pronunțate prin decizia

împotriva căreia petentul a înțeles să declare recurs.

Așa fiind, criticile

recurentului-petent vizând lipsa de rol activ a instanței Curții de Apel

Pitești în soluționarea cauzei și blocarea accesului la un proces echitabil,

care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apar ca

vădit nefondate.

Susținerea

recurentului-petent în sensul că ar fi fost obligat să suporte cheltuieli

nejustificate fără a arăta, în concret, în ce constau aceste cheltuieli și fără

a depune înscrisuri în dovedire și, de asemenea, fără a indica în ce context ar

fi fost obligat de instanță la plata acestora, precum și textul de lege care ar

fi fost încălcat este, de asemenea, vădit nefondată, neputând atrage incidența

dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât, în dispozitivul

deciziei recurate nu este dispusă nicio măsură în sensul obligării petentului

la plata vreunor cheltuieli de judecată.

Susținerea

recurentului-petent în sensul că motivarea deciziei contravine interesului său

legitim exprimă nemulțumirea sa față de soluția pronunțată și nu se circumscrie

motivelor de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel că excede

controlului de legalitate pe care instanța de recurs îl poate face în limitele

conferite de acest text de lege.

Înalta Curte, având

în vedere temeiurile care preced, în raport de art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul V.N.A. împotriva Deciziei nr. 45 din

30 mai 2013 a Curții de Apel Pitești, secția a I-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 05 martie 2014.

Procesat

de GGC - NN