ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6013/2010

Asupra cauzei da față, constată următoarele: Tribunalul București, secția a V-a civilă, prin sentința civilă nr. 1911 din 22 decembrie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei SC A.M.I.T. SA și a respins contestația formulată de contestatoarea N.I.O., astfel cum a fost precizată, în contradictoriu cu această intimată, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. S-a admis, în parte, contestația precizată, formulată de contestatoarea N.I.O., în contradictoriu cu intimata Primăria municipiului București. S-au anulat art. 1 și art. 3 din dispoziția din 16 mai 2005 emisă de Primarul General. S-a dispus modificarea art. 2 din dispoziție, în sensul că se propun măsuri reparatorii prin echivalent, potrivit legii, pentru construcțiile demolate din București, sector 5, în favoarea contestatoarei N.I.O.

S-au respins celelalte pretenții din contestație. Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 485 din 14 octombrie 2009, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-contestatoare N.I.O. și Primăria municipiului București împotriva sentinței civile nr. 1911 din 22 decembrie 2008 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul București, prin Primarul General, criticând-o din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. La termenul de judecată din 7 mai 2010, prezenta instanță i-a pus în vedere recurentului să prezinte cererea de recurs semnată de reprezentantul legal, obligație pe care acesta nu a îndeplinit-o până la termenul acordat în acest scop, sens în care Înalta Curte a rămas în pronunțare pe excepția nulității recursului, pe care o va admite, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. d) C. proc.

civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, sub sancțiunea nulității, semnătura celui care declară calea de atac respectivă. Conform art. 21 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 în forma actuală, în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de primar sau, după caz, de președintele consiliului județean. Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție (alin. (3) din același articol de lege).

Cererea de recurs, după cum s-a arătat, este formulată de unitatea administrativ-teritorială, Municipiul București, prin Primarul General, prin director executiv A.I., împuternicit în acest sens prin dispoziția Primarului General din 2008, fiind semnată de consilier juridic F.E. În condițiile art. 133 alin. (2) C. proc. civ., s-a acordat un termen de judecată pentru ca cererea de recurs să fie semnată de reprezentantul legal al recurentului, respectiv de A.I., și să se depună dispoziția din 2008, prin care acesta a fost împuternicit să reprezinte pe Primarul General, după cum rezultă din conținutul cererii, obligație care nu a fost îndeplinită de către recurent. Ca atare, conform art. 302 1 alin. (1) lit. d), cererea de recurs va fi anulată, pentru lipsa semnăturii recurentului, consilierul juridic care a procedat la semnarea acesteia neavând mandat în acest sens, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 215/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de Municipiul București, prin Primarul General, împotriva Deciziei civile nr. 485 din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pentru lipsa semnăturii recurentului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 noiembrie 2010.