ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1544/2012

Prin Sentința nr. 90 din 30 martie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. G.S. Pază și Protecție S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, a desființat măsura anulării licenței de funcționare nr. 0970/p din 5 februarie 2007, comunicată reclamantei prin adresa nr. 269926/S3/VG, și a obligat pârâtul să procedeze la reînnoirea licenței de funcționare a societății.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Reclamanta are ca obiect de activitate desfășurarea activității de pază și protecție, în baza licenței de funcționare nr. 0970/p din 5 februarie 2007. La data de 15 februarie 2010, cu adresa nr. 269926, pârâtul IGPR comunică reclamantei că a fost retrasă licența de funcționare și radiată din evidența Direcției de ordine publică, deoarece nu a depus documentația de prelungire cu cinci luni înainte de expirarea valabilității actului. Reclamanta s-a adresat cu plângere prealabilă pârâtului pentru a reveni asupra măsurii dispuse și a prelungi licența, dar pârâtul a menținut decizia de revocare a licenței. La data de 26 ianuarie 2010, reclamanta a depus la IPJ Sibiu documentația necesară în vederea reînnoirii licenței de funcționare, iar această instituție, prin raportul întocmit, a emis propunere favorabilă pentru reînnoirea licenței.

Documentația împreună ca raportul au fost înaintate pârâtului la data de 1 februarie 2010. ' Prin H.G. nr. 1010/2004 sunt aprobate Normele metodologice și documentele prevăzute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. În art. 10 - anexa 1 din Norme se prevede ca reînnoirea licențelor se poate solicita cu cel puțin 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate.

Reclamanta deține licența de funcționare din data de 5 februarie 2007, cu perioada de valabilitate de trei ani, aceasta expirând la data de 5 februarie 2010. La data de 26 ianuarie 2010, reclamanta a depus la IPJ Sibiu documentația necesară în vederea reînnoirii licenței de funcționare, iar Documentația împreună ca raportul a fost înaintată pârâtului la data de 1 februarie 2010. Este adevărat că în art. 10 din Norme se prevede că reînnoirea licențelor se poate solicita cu cel puțin 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate, dar norma legală are caracter dispozitiv, perioada stabilită pentru depunerea documentației fiind apreciată ca un termen de recomandare.

În articolul 13 din Norme se arată că în cazul în care se constată săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 333/2003, retragerea avizului prealabil al Serviciului Român de Informații ori neprezentarea pentru reînnoirea licenței în termenul prevăzut de lege, Inspectoratul General al Poliției Române sau, după caz, instanța de judecată va dispune anularea licenței. Măsura anulării licenței pentru situația în care nu se solicită prelungirea în termenul prevăzut de lege este o sancțiune prevăzută doar prin Normele metodologice de aplicare a legii, nefiind reglementată de legea specială privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

În condițiile în care prin Legea nr. 333/2003 sunt prevăzute expres cazurile în care se poate anula licența de funcționare, se apreciază că prin normele metodologice elaborate pentru punerea în aplicare a legii nu se poate stabili o noua situație ce ar determină anularea licenței de funcționare, cazurile fiind limitativ prevăzute de lege. Modalitatea de elaborare a normelor metodologice contravine dispozițiilor art. 1, 4, 13, 14, 77, 78 din Lege nr. 24/200 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative. Certificatul OSIM de înregistrare a mărcii a fost emis la data de 17 septembrie 2010 și comunicat pârâtului la data de 21 septembrie 2010, deși cererea a fost înregistrată la data de 24 noiembrie 2008, reclamanta nefiind în culpă pentru durata excesivă a procedurii, fiind efectuată dovada demarării formalităților în vederea obținerii certificatului.

De asemenea, în certificatul de înregistrare a mărcii se menționează că durata de protecție a mărcii este de 10 ani, începând cu data de 24 noiembrie 2008. De asemenea, cazierul judiciar al administratorului de la punctul de lucru din Satu Mare este un act clasificat, fiind considerat secret, astfel că durata procedurii de obținere a actului a necesitat un timp mai îndelungat, dar actul a fost depus la pârât. Reclamanta a obținut avizul SRI la data de 4 februarie 2010, iar registrul de evidență al contractelor este un act ce nu are o influență hotărâtoare asupra prelungirii licenței, dovada deținerii acestuia putând fi probată și ulterior. Concluzionează instanța de fond că măsura anulării licenței de funcționare luată de pârât este nelegală, în condițiile în care reclamanta a întocmit documentația completă pentru prelungirea licenței de funcționare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, invocând prevederile art. 309 pct. 9 și art. 304 C. proc. civ. și susținând că prima instanță a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 10 din Anexa 1 la H.G. nr. 1010/2004. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile aduse de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.

Conform dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, „Societățile specializate de pază și protecție funcționează în baza licenței eliberate de Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informații, pentru cel puțin unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi reînnoită la fiecare 3 ani". Potrivit dispozițiilor art. 7 din Norma metodologică privind eliberarea, reînnoirea, suspendarea și anularea licențelor de funcționare pentru societățile specializate de pază și protecție, avizarea conducătorilor și atestarea agențiilor de pază, aprobată prin H.G.

nr. 1010/2004, cu modificările și completările ulterioare „societățile pot solicita, prin inspectoratul județean de poliție sau, după caz, prin Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Poliției de Ordine Publică, reînnoirea la fiecare 3 luni a licenței de funcționare". De asemenea, conform art. 10 din același act normativ „reînnoirea licențelor se poate solicita cu cel puțin 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate", iar potrivit art. 13 alin. (1) „În cazul în care se constată ... neprezentarea pentru reînnoirea licenței în termenul prevăzut de lege, Inspectoratul General al Poliție Române sau, după caz, instanța de judecată, va dispune anularea licenței" care se comunică societății, astfel cum prevăd dispozițiile art. 14 alin. (1). Din cuprinsul dispozițiilor legale citate rezultă că societățile de pază și protecție, cărora li s-a emis licență de funcționare, pot, la fiecare 3 ani, să-și reînnoiască licența, cu condiția de a formula această solicitare cu cel puțin 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate al licenței, neprezentarea în acest termen pentru reînnoirea licenței conducând la anularea licenței.

Este necontestat că reclamantei i-a fost emisă licența de funcționare nr. 0970/p la data de 5 februarie 2007, în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor și protecției persoanelor. În raport de dispozițiile art. 10 din Norma metodologică citată, aceasta avea obligația să declanșeze procedura de reînnoire a licenței cu cel puțin 5 luni înainte datei de 5 februarie 2010, când expira termenul de valabilitate. Așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei și cum a reținut și instanța de fond, intimata-reclamantă a depus documentația necesară în vederea reînnoirii licenței de funcționare la data de 26 ianuarie 2010, la l.P.J. Sibiu iar documentația împreună ca raportul a fost înaintată pârâtului la data de 4 februarie 2010. Așadar, nu a fost respectat termenul imperativ prevăzut de art. 10 din H.G.

nr. 110/2004, astfel că în mod corect a fost emis actul a cărui anulare se solicită, ale cărui efecte echivalează cu anularea licenței. Mai mult decât atât, avizul S.R.I., care este o condiție pentru emiterea licenței, a fost eliberat la data de 4 februarie 2010 și înaintat autorității recurente ulterior, când licența expirase. Or, tocmai aceasta este rațiunea instituirii termenului de minimum 5 luni înaintea expirării termenului de valabilitate al licenței, prevăzut pentru formularea cererii de reînnoire, pentru ca autoritățile competente să aibă suficient timp pentru verificarea îndeplinirii de către societatea solicitantă a tuturor condițiilor legale necesare funcționării în acest domeniu de activitate.

În consecință, actul a cărui anulare se solicită de către reclamantă, prin care a fost retrasă licența de funcționare a acesteia și a fost radiată din evidența Direcției de Ordine Publică este legal, fiind consecința expirării licenței, astfel că raportat la prevederile art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1), acțiunea reclamantei este neîntemeiată. Față de cele arătate, constatându-se că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, se impune admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române împotriva Sentinței nr. 90 din 30 martie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2012. Procesat de GGC - DG