ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5227/2012

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele,

Prin cererea

înregistrată la data de 25 mai 2011, astfel cum a fost precizată, revizuenții

M.M. și B.F. au solicitat, în contradictoriu cu intimații Comisia județeană Olt

de aplicare a legii fondului funciar, Comisia locală Mărunței de aplicare a

legii fondului funciar, B.S. și B.E., revizuirea Sentinței civile nr. 1372/2009

pronunțată de Judecătoria Slatina, Deciziei civile nr. 827/2009 pronunțată de

Tribunalul Olt, Sentinței civile nr. 3569/2010 pronunțată de Judecătoria

Slatina și Deciziei civile nr. 370/2011 pronunțată de Tribunalul Olt, precum și

a Deciziei civile nr. 3442/2001 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Revizuenții au

invocat contradictorialitatea hotărârilor menționate, sens în care și-au

întemeiat cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Referitor la calea de

atac dedusă judecății, se constată următoarele:

Potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de

apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul, se poate cere, „dacă există hotărâri definitive

potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și

aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.”

Legea

procesual-civilă pretinde, prin urmare, pentru admisibilitatea căii de atac a

revizuirii, îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții de admisibilitate,

astfel cum rezultă din cuprinsul textului legal evocat. Astfel, pentru a fi

aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca

hotărârile pretins potrivnice să conțină elemente caracteristice pentru

existența lucrului judecat. Revizuirea reglementată de norma legală evocată nu

poate fi admisă atunci când între decizia instanței de recurs și celelalte

hotărâri invocate de revizuenți nu există contrarietate, întrucât acestea nu

conțin elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat.

Or, în speță, prin

Sentința civilă nr. 1372/2009 a Judecătoriei Slatina, a fost respinsă excepția

autorității de lucru judecat invocată de intimata B.S. și, pe fond, respinsă ca

neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta B.F., în contradictoriu cu

pârâții Comisia județeană Olt de aplicare a legii fondului funciar, Comisia

locală Olt a legii fondului funciar, B.S., B.E. și M.M., având ca obiect

anularea Hotărârii nr. 17188/2007 a Comisiei județene de aplicare a legii

fondului funciar, Titlului de proprietate nr. 13065/2001 și Adeverinței de

proprietate nr. 55108/1991. Autoritatea de lucru judecat a fost analizată prin

raportare la dispozițiile Sentinței civile nr. 4814/2000 a Judecătoriei

Slatina, astfel cum a fost menținută prin Decizia civilă nr. 3442/2001 a Curții

de Apel Craiova.

Dispozițiile acestei

hotărâri au fost menținute prin Decizia civilă nr. 827/2009 a Tribunalului Olt,

care a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanta B.F. și de

pârâta M.M. împotriva sus-menționatei hotărâri, analizând, de asemenea, la

sesizarea pârâtei M.M., problema autorității de lucru judecat, prin raportare

la dispozițiile hotărârilor judecătorești pronunțate la prima judecată purtată

între părți.

Ulterior, prin

Sentința civilă nr. 3569/2010 a Judecătoriei Slatina, a fost respinsă ca

nefondată cererea revizuentelor M.M. și B.F. de revizuire a Sentinței civile

nr. 1372/2009 a Judecătoriei Slatina, iar prin Decizia civilă nr. 370/2011 a

Tribunalului Olt a fost respinsă cererea acelorași părți de revizuire a

Deciziei civile nr. 827/2009 a Tribunalului Olt. În acest context și reținând

că, pe de o parte, între hotărârile menționate nu există identitatea pretinsă

de norma evocată și că în cel de-al doilea proces a fost invocată și analizată

autoritatea de lucru judecat, se vădește ca nefondată cererea dedusă judecății.

În acest sens, se

reține că posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri

este condiționată de împrejurarea că în cel de-al doilea proces să nu se fi

invocat prima hotărâre ori, chiar dacă a fost invocată, instanța să fi omis a

se pronunța asupra obiecțiilor în legătură cu existența acelei hotărâri, în

sensul de a nu fi soluționat excepția puterii lucrului judecat. Dacă s-ar

admite că cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă

în orice situație, ar însemna să se nesocotească puterea lucrului judecat

rezultând din cea de-a doua hotărâre, ceea ce ar fi împotriva finalității

urmărite de lege.

Or, în cauză, așa cum

s-a arătat mai sus, instanțele celei de a doua judecăți au fost sesizate și au

analizat excepția autorității de lucru judecat invocată în cauză, prin

raportare la hotărârea pronunțată în primul litigiu purtat între părți, context

în care invocarea aceleiași împrejurări pe calea revizuirii apare ca

inadmisibilă, întrucât ar înfrânge autoritatea de lucru judecat a celei de a

doua hotărâri, motiv pentru care cererea de revizuire dedusă judecății urmează

să fie respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuentele M.M. și B.F. împotriva Sentinței civile nr.

1372/2009 pronunțată de Judecătoria Slatina, Deciziei civile nr. 827/2009

pronunțată de Tribunalul Olt, Sentinței civile nr. 3569/2010 pronunțată de

Judecătoria Slatina și Deciziei civile nr. 370/2011 pronunțată de Tribunalul

Olt.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 septembrie 2012.

Procesat de GGC - LM