ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3678/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 175 din 1 aprilie

2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, s-a respins acțiunea

formulată de reclamantul N.C.M., în contradictoriu cu pârâtul Primarul

municipiului Cluj Napoca; s-a respins acțiunea formulată de același reclamant

împotriva pârâtului Consiliul local al municipiului Cluj Napoca, prin admiterea

excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia și s-a dispus, în

temeiul art. 108

1

alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., aplicarea

reclamantului a unei amenzi de 700 RON pentru formularea cu rea-credință a unei

cereri vădit netemeinice.

Împotriva acestei

sentințe reclamantul N.C.M. a declarat apel, criticând-o ca fiind dată cu

încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Prin decizia civilă

nr. 168/A din 25 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă,

de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, s-a respins, ca

nefondat, apelul declarat de reclamant.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul N.C.M.

Prin încheierea de

ședință din data de 16 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs a

deciziei nr. 168/A din data de 25 iunie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția

civilă, muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, în temeiul art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a

răspuns niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 14 aprilie

2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în

vederea discutării perimării.

Analizând această

excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație,

apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se

perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din

vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un

act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau

posibilitatea să o facă.

Aceasta este și

situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 16 februarie

2010, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi

săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel, din

verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 16 februarie 2009,

când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și

(5) C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei

pe rol în vederea continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege,

perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost

învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamantul N.C.M. împotriva deciziei nr. 168 A din 25

iunie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14

iunie 2010.