ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1202/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 247 din 20 februarie 2013 Tribunalul Brăila a respins, ca tardiv introdusă, contestația formulată de M.V.A., împotriva Deciziilor din 24 aprilie 2008 și din 25 septembrie 2008 emise de intimata Casa Județeană de Pensii Brăila. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin Decizia din 24 aprilie 2008 s-a respins cererea de pensionare a contestatorului M.V.A., iar prin Decizia din 25 septembrie 2008 privind acordarea pensiei anticipate parțiale emisă de aceeași intimată, s-a admis cererea de pensionare a acestuia și i s-a stabilit o pensie de asigurări sociale de 668 RON.

Tribunalul a mai reținut că în finalul deciziilor atacate s-a precizat că, potrivit art. 87 din Legea nr. 19/2000, acestea pot fi contestate în termen de 45 de zile, la instanța judecătorească competentă, existând, astfel, o procedură specială de contestare, nefiind aplicabile dispozițiile de drept comun. Cum Deciziile din 24 aprilie 2008 și din 25 septembrie 2008 au fost comunicate contestatorului încă din anul 2008, iar prezenta cerere a fost introdusă la data de 8 iunie 2012, prima instanța a constatat că s-a depășit termenul de 45 zile prevăzut de lege, contestația fiind tardiv introdusă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul M.V.A., arătând că instanța de fond a confundat noțiunea de legalitate cu cea de corectitudine, întrucât acesta a înțeles să atace, în primul rând, legea după care a fost elaborată decizia de pensionare.

Astfel, decizia fiind nelegală, nu poate fi atacată cu contestație în termen de 45 de zile de la comunicarea acesteia deoarece excepția de nelegalitate poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces. Deciziile din 24 aprilie 2008 și din 25 septembrie 2008 emise de intimată în temeiul Legii nr. 19/2000 nu sunt legale deoarece trebuiau emise după Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 19/2000. Prin Decizia nr. 1708 din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins, ca nefondat, recursul. Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că, în condițiile în care instanța nu a fost sesizată în termenul legal, aceasta nu poate verifica susținerile reclamantului cu privire la nelegalitatea deciziilor contestate și nici nu se poate pronunța asupra vreunei eventuale excepții de nelegalitate.

Împotriva acestei decizii, M.V.A. a declarat, la data de 25 noiembrie 2013, contestație în anulare neîncadrată în drept, pentru următoarele motive: I. Prin Decizia civilă nr. 1708 din 19 septembrie 2013, Curtea de Apel Galați s-a pronunțat în temeiul unei "legi nelegale", în sensul că trebuia să constate, în mod clar și fără echivoc, că norma juridică în baza căreia trebuiau a fi emise deciziile emise de intimată era dată de Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 19/2000, iar nu de legea însăși. II. În mod greșit, s-a reținut, de către instanța de recurs, tardivitatea cererii introduse de instanță, aspect ce nu poate fi imputabil contestatorului, ci intimatei, care a emis deciziile în discuție în temeiul Legii nr. 19/2000.

În acest sens, contestatorul arată că "vinovată de neintroducerea contestației în termenul legal de 45 zile este Casa Județeană de Pensii Brăila care a emis decizia de pensionare după Legea nr. 19/2000 ce nu poate fi atacată cu contestație deoarece după această lege este corectă". III. Concluzia instanței de recurs conform căreia "pentru ca instanța să poată verifica dacă o decizie de pensionare este legală sau nu trebuie ca instanța să fie sesizată în termenul și conform procedurii prevăzute de lege" este greșită, întrucât nu-i revenea contestatorului obligația de a indica actul normativ aplicabil în cauză, ci directorului Casei Județene de Pensii Brăila. IV.

Instanța de recurs ".. nu a răspuns la întrebarea cum poate fi anulată după 45 de zile de la comunicare, o decizie de pensionare nelegală dată după o lege nelegală", în speță, pe calea dreptului comun sau în contencios administrativ, refuzând să aplice principiul conform căruia "excepția de nelegalitate a unei decizii poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate". Examinând contestația în anulare în raport de excepția de necompetență materială, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele: Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin intermediul căreia se poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.

Competența de soluționare a contestației în anulare aparține instanței a cărei hotărâre se atacă, principiu enunțat în mod expres în art 319 alin. (1) din C. proc. civ., regulă determinată de însăși natura contestației de a constitui o cale extraordinară de retractare, iar nu de reformare, prin intermediul căreia nu se realizează un control judiciar obișnuit, fapt ce atrage competența de soluționare a instanței care a pronunțat hotărârea și nu a instanței superioare. Față de formularea și finalitatea dispozițiilor art. 319 alin. (1) din C. proc. civ., dispozițiile de competență menționate sunt de ordine publică, respectarea lor impunându-se ca atare.

În speță, contestatorul a supus acestei căi de atac decizia civilă nr. 1708 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator împotriva Sentinței nr. 247 din 20 februarie 2013 pronunțată în Dosar nr. 3555/113/2012 de către Tribunalul Brăila. În atare situație, instanța competentă a soluționa contestația în anulare este Curtea de Apel Galați, ca instanță ce a pronunțat hotărârea atacată, motiv pentru care se va declina competența de soluționare în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Declină competența de soluționare a contestației în anulare formulată de contestatorul M.V.A. împotriva Deciziei nr. 1708 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în favoarea Curții de Apel Galați. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 aprilie 2014. Procesat de GGC - AS