ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 750/2014

HOTĂRÂRE
18.02.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 750/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Galați sub nr. 979/44/2012, reclamanta T.V.V. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale pronunțarea unei

hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea actului administrativ

din 25 iulie 2012 eliberat de Ministerul Educației Naționale și recunoașterea

dreptului său de a participa la examenul de titularizare organizat de pârât.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat următoarele:

A urmat cursurile

Universității "S.H."- Facultatea de Limba și literatură română -

Limba și literatura engleză, Forma de învățământ ID, iar în anul 2007 a

promovat examenul de licență, eliberându-i-se Diploma de licență, purtând

antetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

A promovat examenul

de definitivat organizat de pârât, ajungând profesor gradul I și a participat

la diferite concursuri organizate de pârât, ocupând post de profesor de limba

și literatura română în cadrul Școlii de Arte și Meserii din localitatea Mihai

Bravu, comuna Victoria, județul Brăila.

În luna aprilie 2012,

în urma organizării examenului de titularizare, a depus dosarul la

Inspectoratul Școlar Județean Brăila, însă i-a fost respins, pe motiv că, în

conformitate cu prevederile art. 161 alin. (3) și (4) din Ordinul Ministerului

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5560/2011, facultatea pe

care a absolvit-o, forma de învățământ ID nu era acreditată sau autorizată

provizoriu la anul I de studii.

A formulat plângere

prealabilă la autoritatea pârâtă, care i-a răspuns prin actul administrativ din

25 iulie 2012, expunând aceleași motive ca Inspectoratul Școlar Județean

Brăila.

Se impune a se

observa că în art. 161 din ordinul invocat nu este prevăzută obligativitatea

autorizării provizorii în anul I de studii, facultatea pe care a urmat-o fiind

acreditată în timp ce urma cursurile, prin H.G. nr. 940/2004, prin care a fost

modificată H.G. nr. 410/2002.

De asemenea, diploma

de licență este valabilă, nicio autoritate administrativă sau instanță

judecătorească nu s-au pronunțat în sensul revocării acesteia și, implicit, a

dreptului de participare la examenul de titularizare.

În drept, au fost

invocate prevederile Legii nr. 554/2004 și ale Ordinului Ministerului

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5560/2012.

formulate în cauză

Pârâtul Ministerul

Educației Cercetării Tineretului și Sportului a invocat, prin întâmpinare,

excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 17399/25 iulie

2012, excepția lipsei procedurii prealabile, iar, pe fond, a solicitat

respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

instanțe

Prin Sentința civilă

nr. 565 din 20 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția

contencios administrativ și fiscal, s-a dispus respingerea acțiunii formulate

de reclamanta T.V.V., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației

Cercetării Tineretului și Sportului, ca nefondată.

Pentru a hotărî în

acest sens, prima instanță a reținut următoarele:

Din analiza

coroborată a prevederilor art. 7 lit. e) din Legea nr. 128/1998 privind

Statutul personalului didactic, art. 1, art. 5 lit. d), art. 27 și art. 30

alin. (1) din Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ

superior rezultă că înscrierea la concursul pentru ocuparea funcțiilor

didactice este condiționată de absolvirea unei instituții de studii superioare

înființate și organizate potrivit legii.

Cum din verificările

și recomandările autorității pârâte rezultă că centrele teritoriale ale

Universității "S.H." nu sunt acreditate sau autorizate în condițiile

art. 5 din Legea nr. 88/1993 în mod corect participarea reclamantei la examen

nu a fost permisă.

exercitată în cauză

Împotriva Sentinței

civile nr. 565 din 20 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Galați,

secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termen legal,

reclamanta T.V.V., susținând că este neegală și netemeinică, pentru următoarele

motive:

În mod eronat prima

instanță a reținut că refuzul de participare la examenul de titularizare a fost

unul justificat.

Astfel, potrivit

dispozițiilor H.G. nr. 533/1999 privind autorizarea de funcționare provizorie

sau acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior

de stat și particular, autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se

acordă pentru forma de învățământ de zi specializările autorizate sau

acreditate, care funcționează la forma de învățământ zi, pot funcționa și la

forma de învățământ seral și fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea

procedurii de autorizare și funcționare provizorie sau acreditare de către

Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare.

Este de neînțeles cum

în anul 2012 nu îi sunt recunoscute studiile, având la bază o diplomă de

licență purtând antetul Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și

Sportului, în timp ce în anii anteriori aceste studii i-au fost recunoscute.

Diploma de licență

este valabilă, nefiind revocată de nicio autoritate administrativă sau instanță

judecătorească astfel că interpretarea dată de prima instanță este de natură

să-i afecteze drepturile și interesele sale legitime.

În considerarea

acestor motive în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurenta a

solicitat admiterea recursului, modificarea Sentinței civile nr. 565/2012 a

Curții de Apel Galați, în sensul admiterii cererii, anulării actului

administrativ din 25 iulie 2012 eliberat de Ministerul Educației Cercetării

Tineretului și Sportului, precum și recunoașterea dreptului său de a participa

la examenul de titularizare organizat de pârât.

formulare de intimatul Ministerul Educației Naționale (fost Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului)

Prin întâmpinare,

intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea

Sentinței civile nr. 565 din 20 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați,

susținând că și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în ceea ce privește

emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către Universitatea

"S.H." și că nu este culpa Ministerului Educației Naționale, dacă

aceste tipizate nu au fost gestionate corespunzător.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele

potrivit art. 304

1

este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

și de drept relevante

Acțiunea în

contencios administrativ supusă judecății are ca obiect:

(i) anularea adresei

nr. 17399 din 25 iulie 2012 emisă de Ministerul Educației Naționale;

(ii) recunoașterea

dreptului reclamantei de a participa la examenul de titularizare organizat de

pârât.

Prin adresa nr. 17399

din 25 iulie 2012 a cărei anulare se solicită, pârâtul Ministerul Educației

Naționale a răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva

refuzului de participare la examenul de titularizare din data de 2 august 2012,

refuz comunicat prin adresa nr. 361 din 27 aprilie 2012 emisă de Centrul de

Concurs nr. 1 - Liceul Pedagogic "D.P.P." Brăila.

Față de definiția

legală a actului administrativ, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza I din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Înalta Curte constată că

adresa nr. 17399 din 25 iulie 2012 nu întrunește caracteristicile unui act

administrativ, întrucât nu produce prin ea însăși efecte juridice, în sensul de

a da naștere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Prin urmare, capătul

de cerere având ca obiect anularea adresei nr. 17399 din 25 iulie 2012 este

inadmisibil, în raport de dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare.

În privința

pretinsului refuz al pârâtului Ministerul Educației Naționale de a-i recunoaște

reclamantei dreptul de a participa la examenul de titularizare din 2 august

2012, Înalta Curte observă că acest refuz apreciat ca fiind unul nejustificat

nu a fost exprimat de pârâtul Ministerul Educației Naționale, ci de autoritatea

administrativă cu atribuții în examinarea îndeplinirii condițiilor de

participare la acest examen de titularizare, respectiv Centrul de concurs nr. 1

Brăila.

De asemenea, se

constată că Ministerul Educației Naționale nu are atribuții privitoare la

emiterea unui act administrativ de recunoaștere a diplomelor de licență

eliberate de Universitatea "S.H.". Aceste diplome de licență sunt

acte administrative care se bucură de prezumțiile de autenticitate,

veridicitate și legalitate, astfel că, atât timp cât nu sunt desființate prin

intermediul căilor prevăzute de lege, ele produc efecte juridice.

În soluționarea

prezentului litigiu nu are relevanță verificarea aspectelor legate de

acreditarea instituției de învățământ care a eliberat diploma de licență a

reclamantei, de vreme ce sesizarea instanței nu vizează legalitatea emiterii

actului administrativ reprezentat de diploma de licență.

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, care suplinesc motivarea primei instanțe, Înalta Curte urmează să

dispună, în temeiul art. 20 de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat

de reclamanta T.V.V.

Respinge recursul

declarat de reclamanta T.V.V. împotriva Sentinței civile nr. 565 din 20

noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 februarie 2014

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-02-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 651/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată și apărările pârâtului Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și f
ÎCCJ 2020-02-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 602/2020
cerere ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Educației Naționale. De asemenea, a respins cererea
ÎCCJ 2012-11-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4489/2012
legea nr. 554/2004 instanța a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă în ceea ce privește anularea adresei nr. 50973 din 04 octombrie 2011 emisă de pârât și a respins celelalte capete de cerere ca nefonda
ÎCCJ 2011-12-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6085/2011
prin adresa din 16 iunie 2010, în care se precizează că forma de învățământ absolvită de aceasta nu este prevăzută în nicio hotărâre de guvern din anul 2004 până în anul 2008. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Educației, Cerce
ÎCCJ 2014-11-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4145/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 78972/2/2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.I.F. a
Sursă