ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 602/2020

Ședința publică din data de 5 februarie 2020

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 18 aprilie 2017, A., in contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, Școala Gimnazială nr. 1 Bârla în calitate de angajator, Comuna Bârla ca unitate administrativ teritorială titulară a bugetului local, prin Primar, ca ordonator principal de credite a solicitat:

- trecerea de la titulatura învățător/educatoare, la cea de profesor pentru învățământ primar prin eliberarea atestatului pentru titulatura de profesor în învățământul primar;

- obligarea pârâților la calcularea drepturilor salariale conform noii titulaturi rezultate din aplicarea Legii nr. 1/2011, art. 248 alin. (3) și plata diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu legea.

În argumentele expuse în susținerea acțiunii reclamanta a arătat că, potrivit art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a legii îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Prin Ordinul nr. 5484/2011, s-a aprobat Metodologia privind recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, în aceasta fiind reglementat un calendar de parcurgere aprobat prin Ordinul nr. 6563/2011. Calendarul prevedea că procedura de echivalare se desfășoară între ianuarie și noiembrie 2012 și stipula că atestatele de recunoaștere a competențelor să fie eliberate la 1 noiembrie 2012.

Precizează că, pentru a putea fi echivalate competențele și încadrat în funcția de profesor de învățământ primar și preșcolar, un cadru didactic trebuia să adune minim 100 credite.

Reclamanta a mai susținut că a parcurs toți pașii prevăzuți în calendar, dosarele fiind acceptate de I.S.J. Argeș, studiile echivalate, aceasta figurând în documentul nr. 8616/2012-Tabel nominal cu candidații și rezultatele acestora la evaluarea dosarelor pentru recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice sesiunea 2012, la poziția 118, cu mențiunea-Admis.

S-a mai făcut referire la faptul că salariile au rămas neschimbate, întrucât ministrul educației nu a semnat atestatele. Or, echivalarea competențelor educatorilor și învățătorilor se încadrează într-un obiect european asumat de România, Ministerul Educației Naționale fiind vinovat prin refuzul de a finaliza echivalarea, respectiv prin emiterea ordinului de către ministru.

A mai enunțat reclamanta prevederile art. 6 din Legea nr. 53/2013, susținându-se interdicția oricărei forme de discriminare pe criterii de sex, discriminarea nefiind permisă nici pe alte criterii.

În drept a invocat art. 6 alin. (3) și art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, art. 67 din Legea nr. 168/1999, art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, Ordinul Ministrului nr. 5484/2011, Ordinul Ministrului nr. 6563/2011.

La data de 27.09.2017 s-a depus la dosar cerere formulată de Sindicat în numele reclamantei, în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, precum și împuternicirea acordată Sindicatului de către reclamantă, cât și împuternicire de reprezentare din partea Sindicatului.

Față de această cerere depusă la dosar (la fila x), cât și împuternicirea de reprezentare formulată de reclamantă pentru Sindicat instanța de fond a stabilit cadrul procesual subiectiv.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 181/F-CONT din 26 octombrie 2017, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Comuna Bârla, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației Naționale, în raport cu plata drepturilor bănești și, pe cale de consecință, a respins acest capăt de cerere ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, a respins excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Educației Naționale.

De asemenea, a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Școala Gimnazială nr. 1 Bârla, ca nefondată.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate

Împotriva hotărârii instanței de fond, reclamanta A. prin reprezentant legal Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșan "Muntenia" a promovat recurs, în condițiile art. 493 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, prin motivele de recurs dezvoltate, în contextul reiterării situației de fapt generatoare a prezentului litigiu, în susținerea motivelor de nelegalitate, recurenta a făcut trimitere la normele de drept prevăzute art. 248 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Arată că, pentru a putea fi echivalate competențele de încadrare în funcția de profesor de învățământ primar și preșcolar, un cadru didactic trebuia să adune minim 100 de credite, după cum stipulează Metotologia de echivalare.

În acest sens a precizat recurenta că a parcurs toate etapele prevăzute de calendarul metodologiei, dosarele fiindu-i acceptate studiile echivalate, figurând în documentul nr. 8616/2012-Tabel nominal cu candidații și rezultatele acestora la evaluarea dosarelor pentru recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice sesiunea 2012, la poziția 118, cu mențiunea-Admis.

Reclamanta contestă legalitatea sentinței cu privire la soluția judecătorului fondului de respingere a cererii având în vedere și faptul că, la momentul respectiv, atestatele nu au mai fost semnate de către Ministrul Educației, d-na B., iar salariile au rămas neschimbate.

Sub aspectul remunerării muncii, reclamanta a arătat că există o discriminare, în condițiile în care aceasta prestează aceeași muncă cu elevii la clasă iar salarizarea sa este diferită.

Susține recurenta, că un argument în plus în acest sens vizează faptul că, în contextul anterior menționat, a solicitat instanței de judecată să dispună trecerea sa de la titulatura de învățător la cea de profesor pentru învățământul primar și obligarea pârâților la plata diferențelor salariale.

Conchide recurenta, în sensul că față de cele reținute prin Decizia nr. 2763 din 21.10.2016 pronunțată de Înalta Curte, a fost încălcată autoritatea de lucru de judecat, întrucât instanța supremă s-a mai pronunțat într-o ipoteză similară, hotărârea fiind favorabilă reclamanților (practica judiciară a Curții de Apel București, în dosarul nr. x/2014).

În drept a invocat art. 488 alin. (1) pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

1.3. Apărările formulate în cauză

Intimații - pârâți Ministerul Educației și Cercetării, Școala Gimnazială Nr. 1 Bîrla și Comuna Bîrla au formulat întâmpinare în cauză.

În contextul unui scurt istoric procesual, intimații au prezentat argumentele lor cu referire la motivele de recurs dezvoltate de recurentă, raportat la considerentele hotărârii atacate, sens în care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

1.4. Procedura de soluționare a recursului

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 10 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 5 februarie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., vizând modalitatea de soluționare a cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reține că nu este fondat recursul de față, pentru considerentele în continuare prezentate.

În prealabil, Înalta Curte constată că prin criticile de recurs formulate, recurenta procedează la reiterarea aspectelor invocate în fața instanței de fond, cărora li s-a răspuns în mod corect în considerentele hotărârii recurate, condiții în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului, ci se va limita doar la analiza criticilor care se circumscriu unor veritabile motive de recurs.

Prima instanță a socotit nefondată cererea reclamantei reținând, în esență, că prezenta cerere este depusă sub imperiul unei reglementări care nu mai recunoaște această posibilitate.

În acest sens se arată că, potrivit art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, anterior modificării aduse prin O.U.G. nr. 49/2014, cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor și care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a legii îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Totodată, art. 13 și Anexa nr. 1 din Anexa Ordinului nr. 5484/2011, privind recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, reglementează grila de echivalare între cunoștințele obținute formal, nonformal și informal și creditele care se pot acorda pentru acestea, respectiv procedura de acordare a atestatului.

Subliniază instanța că textul menționat a fost adoptat în vederea aplicării art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, care însă la data sesizării cu cererea de chemare în judecată, era abrogat prin O.U.G. nr. 49/2014.

Concluzionează instanța în sensul că, această abrogare a fost determinată de modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 92/2012, privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, prin care, în cadrul art. 247 din Legea nr. 1/2011 au fost prevăzute funcțiile didactice de educator, învățător, care nu au mai fost prevăzute la intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011 față de reglementarea anterioară acesteia.

Argumentele primei instanțe sunt legale, raportate corect la prevederile incidente în cauză.

Obiectul litigiului dedus judecății în prezenta cauză, așa cum acesta a fost configurat prin cererea de chemare în judecată rezidă în solicitarea formulată de către reclamanta A., în sensul de a se dispune obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale la trecerea de la titulatura învățător/educatoare, la cea de profesor pentru învățământ primar prin eliberarea atestatului pentru titulatura de profesor în învățământul primar și de obligare a pârâților la calcularea drepturilor salariale conform noii titulaturi rezultate din aplicarea Legii nr. 1/2011, art. 248 alin. (3) și plata diferențelor dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu legea.

Raportat la pretenția dedusă judecății, astfel cum a fost expusă, recurenta-reclamanta a formulat cererea de recunoaștere și echivalare a competențelor în temeiul Ordinului M.E.C.T.S. 5484/29.09.2011, evaluarea acesteia s-a realizat în baza acestui ordin (5484/2011), iar prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49/2014, art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat.

Odată circumscrise astfel limitele cererii de chemare în judecată cu care a fost sesizată în condițiile art. 192 C. proc. civ., în drept, reiese că demersul procesual al reclamantei a fost întemeiat pe prevederile art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, ale Ordinului MECTS nr. 5484/29.09.2011 și ale Ordinului MECTS nr. 6563/2011.

Este evident că procedura urmată de recurenta - reclamantă anterior modificării legii nu a fost finalizată prin emiterea unui Ordin al M.E.N. în sensul recunoașterii noii titulaturi în discuție, iar prezenta cerere este depusă sub imperiul unei reglementări care nu mai recunoaște această posibilitate.

Așa cum reiese din actele dosarului administrate în cauză, în anul 2014, reclamanta a sesizat Ministerul Educației Naționale-Direcția Generală Management, Resurse Umane și Rețea Școlară Națională solicitând emiterea ordinului ministrului în vederea ocupării funcției didactice de profesor pentru învățământul primar, autoritatea pârâtă emițând adresa nr. x/30.06.2014, prin care a comunicat recurentei-reclamante că procedura de echivalare a acestor competențe profesionale este suspendată.

La momentul emiterii adresei în discuție, a fost publicată O.U.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost abrogat art. 248 alin. (3) din Legea nr. 1/2011,reglementând posibilitatea recunoașterii și echivalării funcțiilor didactice.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, "cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor și care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului".

În baza Legii educației naționale, precum și în temeiul H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (act normativ în vigoare la acea dată), au fost emise:

- Ordinul nr. 5484/29.09.2011, prin care s-a aprobat Metodologia privind recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor.

- Ordinul nr. 6563/2011, prin care s-a aprobat Calendarul activităților prevăzute în metodologia privind recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informai de către cadrele didactice care ocupa funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor, în care au fost prevăzute etapele premergătoare emiterii ordinului care face obiectul prezentei acțiuni.

La data de 21 ianuarie 2013 s-a semnat un Acord asupra poziției comune a Ministerului Educației și Cercetării Științifice și a federațiilor sindicale din învățământul preuniversitar, referitoare la prevederile Legii nr. 1/2011 și ale O.U.G. nr. 92/2012 privind statutul funcțiilor didactice de învățător/învățătoare și educator/educatoare, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, federație la care este afiliat și reclamanta din prezenta cauză, la nivel de ramură, fiind una dintre părțile semnatare.

Astfel, punctul 2 al Acordului menționat prevede că se va modifica și completa Anexa 2 a OMECTS nr. 6563/2011, aprobată prin OMECTS nr. 5484/2011, sesiunea 2012, prin prelungirea termenelor prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. j) din Legea nr. 62 din 10 mai 2011 a dialogului social - republicată, prin acord colectiv se înțelege "convenția încheiată în formă scrisă între organizațiile sindicale ale funcționarilor publici sau ale funcționarilor publici cu statut special, reprezentanții acestora și reprezentanții autorității ori instituției publice,"

Astfel, potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social - republicată:

"două sau mai multe sindicate constituite în cadrul aceluiași sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale. Federațiile sindicale reprezintă, susțin și apară interesele membrilor lor în relațiile cu autoritățile publice".

Sindicatul din care face parte reclamanta din prezenta cauză este afiliat, la nivel de ramură, Federației Sindicatelor Libere din învățământ, una dintre părțile semnatare ale Acordului nr. 8106/21.01.2013.

Deci, sindicatul care este afiliat unei federații sindicale, nu poate denunța un acord pe care aceasta l-a semnat, întrucât prin semnarea acordului de către federația sindicală reprezentativă se prezumă faptul că toate sindicatele care o constituie și-au dat acordul în acest sens.

Prin semnarea Acordului amintit, părțile semnatare s-au angajat să conlucreze în susținerea demersurilor de modificare a Legii educației naționale nr. 1/2011, astfel încât norma legislativă să fie predictibilă și să creeze auspiciile pentru ca sistemul de învățământ să revină la o stare de normalitate. Astfel, punctul 4 al Acordului nr. 8106/21.01.2013 prevede următoarele:

"Ministerul Educației Naționale și federațiile sindicale au constatat că în Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt norme contradictorii, inaplicabile, discriminatorii și prevederi care creează o perturbare majoră a sistemului educațional. În acest context, părțile semnatare s-au angajat să conlucreze în susținerea demersurilor de modificare a Legii nr. 1/2011, în Parlament".

Or, alin. (3) al art. 248 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogat, nemaiexistând astfel temei legal pentru emiterea ordinului de ministru, OMECTS nr. 5484/2011 fiind abrogat implicit.

Mai mult decât atât, așa cum a reținut, în mod corect și instanța de fond, în prezent nu se mai poate vorbi despre suspendarea procedurii de echivalare la care se referă intimatul M.E.N. în adresa nr. x/2014 ci de lipsa unui temei legal care să justifice echivalarea în discuție, cu consecința dobândirii funcției didactice de profesor, astfel că cererea nu poate fi primită.

Nu în ultimul rând, potrivit normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.

Așa fiind, criticile de nelegalitate expuse de către recurentă, subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. au un caracter nefondat, în privința celor invocate de titularul căii de atac.

Referitor la criticile recurentei-reclamante, din perspectiva motivului de casare, ipoteza reglementată de dispozițiile art. 488 alin. (1) punctul 7 C. proc. civ. potrivit cărora constituie motiv de casare "când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte reține că acestea nu sunt fondate.

S-a susținut că a fost încălcată autoritatea de lucru de judecat, întrucât instanța supremă s-a mai pronunțat într-o ipoteză similară, hotărârea fiind favorabilă reclamanților- Decizia nr. 2763 din 21.10.2016 pronunțată de Înalta Curte.

Recurenta-reclamantă afirmă că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea normelor procesuale care reglementează excepția autorității de lucru judecat,însă in cauză nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiții de admisibilitate și anume, identitatea de obiect, de părți și de cauză juridică.

În fapt, în speța supusă analizei, astfel cum rezultă și din adresa nr. x/2016, emisă de Ministerul Educației Naționale(fila nr. x ds fond) i s-a răspuns recurentei că hotărârea judecătorească la care face referire este obligatorie pentru părțile implicate în proces, această decizie nefiind obligatorie în ceea ce o privește.

Și constatările instanței de fond au fost în sensul că, cererea soluționată în dosarul x/2014, a fost formulată la nivelul anului 2013, pe rolul Tribunalului Călărași, având în vedere forma anterioară a reglementării aplicabile.

Ca atare, susținerile recurentei nu pot duce la o concluzie diferită de cea a instanței de fond.

III. Temeiul procesual al soluției date recursului

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de reclamanta A. prin reprezentant legal Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșan "Muntenia", ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. prin reprezentant legal Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșan "Muntenia" împotriva sentinței nr. 181/F-CONT din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 februarie 2020.