ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4241/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4241/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra cauzei civile de
față constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la data de
07 decembrie 2009, Curtea de Apel Timișoara a respins cererea de sesizare a
Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 47/1992, cerere formulată de pârâtul
P.J. Suceava și cererea de suspendare a judecății în baza art. 244 alin. (l) pct.
C. proc. civ., cerere formulată de pârâta F.P.F.S. Suceava.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de apel a reținut sub aspectul cererii de sesizare a Curții Constituționale
cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit.
r) din Legea nr. 47/1992, că această cerere este inadmisibilă în raport de
prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Pârâtul P.J. Suceava a invocat
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea nr.
47/1992 în raport de prevederile art. 16 din Constituția României, motivat de
faptul
că prima instanță, Tribunalul Suceava
a făcut aplicarea prevederilor art. 15
lit. r) din Legea nr. 47/1992 și
a apreciat că cererea reclamantei este scutită de plata taxei judiciare de
timbru.
Curtea de Apel a
respins cererea de sesizare a Curții Constituționale
cu soluționarea acestei excepții,
constatând că autorul excepției nu a uzat de prevederile procedurale care
reglementează modul de soluționare a taxelor judiciare de timbru, respectiv de
dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, calea procedurală aleasă
urmărind tergiversarea judecății. S-a mai reținut incidența art. 6 din C.E.D.O.
și faptul că, prin numeroase alte decizii, Curtea Constituțională s-a pronunțat
asupra acestei excepții, respingând-o.
Împotriva acestei încheieri au declara
recurs pârâții P.
J. Suceava și F.P.F.S. Suceava.
l. Prin recursul formulat, pârâtul P.J.
Suceava critică încheierea pronunțată de instanța de apel pentru nelegalitate,
în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 de sesizare a Curții
Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 47/1992.
Textul legal menționat prin care se
instituie o scutire de plata taxei judiciare de timbru are legătură cu
soluționarea cauzei în care reclamanta a formulat o acțiune în revendicare întemeiată
pe dreptul comun și care
trebuia timbrată la
valoare bunului solicitat. Se susține că, prin prevederile
art. 15 lit. r)
din Legea nr. 47/1992 se încalcă norma constituțională cuprinsă în art. 16 din
Constituția României.
Sub un alt aspect se arată că instanța
de judecată nu putea trece la soluționarea cauzei până când încheierea prin
care s-a dispus asupra
cererii de sesizare
a Curții Constituționale nu rămânea irevocabilă.
Totodată, printr-o cerere depusă pe
parcursul soluționării recursului, pârâtul P.J. Suceava a invocat excepția de
neconstituționalitate a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, arătând că
aceste prevederi legale contravin dispozițiilor art. 20 alin. (l) și (2), art. 21,
art. 129 din Constituția României și art. 6 din C.E.D.O., și a solicitat
sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea acestei excepții.
În motivarea cererii formulate,
recurentul arată că, date fiind motivele de recurs formulate, sunt îndeplinite
condițiile de sesizare a instanței de control constituțional.
Înalta Curte urmează a respinge
cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
formulată de pârâtul P.J. Suceava pentru următoarele considerente:
Potrivit alin. (4) al art. 29 din
Legea nr. 47/1992, sesizarea Curții Constituționale se dispune de către
instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o
încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra
excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost
ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile
părților, precum și dovezile necesare.
Conform alin. (5) al aceluiași
articol, pe perioada soluționării excepției de neconstituționalitate judecarea
cauzei se suspendă, iar dacă excepția este inadmisibilă, potrivit alin. (6) al art.
29, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții
Constituționale. încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța
imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă
în termen de 3 zile.
Recurentul
motivează cererea de sesizare a Curții Constituționale cu
soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992
prin trimitere la motivele de recurs formulate sub acest aspect. În motivarea
recursului, se arată că, până la soluționarea irevocabilă a cererii de sesizare
a Curții constituționale, pentru a da eficiență textului de lege menționat,
instanța nu poate soluționa cauza.
Înalta Curte constată că, astfel cum
este formulată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea
excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr.
47/1992 nu îndeplinește condițiile impuse se art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Recurentul nu indică aspecte legate de
conținutul textului de lege invocat, nu argumentează de ce forma actuală a
dispozițiilor cuprinse în alin. (6) al art. 29 din Legea nr. 47/1992 ar intra
în conflict cu norme constituționale pentru a aprecia că în cauză s-a formulat,
în condiții legale, o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu
soluționarea unei excepții de neconstituționalitate.
Prin cererea formulată, recurentul își
exprimă nemulțumirea legată de omisiunea legiuitorului de a prevede că, pentru
a se putea păși la soluționarea fondului, încheierea prin care instanța a
dispus asupra unei cereri de sesizare a Curții Constituționale trebuie să
rămână, în prealabil, irevocabilă. Or, astfel argumentată, cererea formulată de
sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992,
nu poate fi primită.
În ceea ce privește recursul declarat
de pârât împotriva încheierii
pronunțată la
data de 07 decembrie 2009 de Curtea de Apel Timișoara prin care a
fost
respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 47/1992,
Înalta Curte reține următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 29
din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor
ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o
lege sau ordonanță în
vigoare, care are
legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și
oricare ar
fi obiectul acestuia”.
În cauză, autorul excepției pune în
discuție, de fapt, modul de aplicare a unor norme legale, măsura în care, în
raport de natura cererii de chemare în judecată, de temeiul de drept și de
regimul său juridic sunt
aplicabile
dispoziții legale din materia taxelor judiciare de timbru.
Or, aspectele invocate țin, în
realitate, de modul de interpretare și
de
aplicare a legii, atribuții ce revin instanței de judecată învestită cu
soluționarea litigiului, astfel încât, în cauză, cererea de sesizare a Curții
Constituționale
a fost în mod legal respinsă de Curtea de Apel.
Înalta Curte constată că, deși prin
motivele de recurs au fost indicate și prevederile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc.
civ., niciuna din criticile formulate nu poate fi încadrată în aceste motive de
recurs, astfel încât
instanța de recurs nu
este legal învestită cu exercitarea controlului judiciar
din perspectiva
acestor motive de nelegalitate.
Prin urmare,
pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge
recursul declarat.
Împotriva încheierii pronunțată la
data de 07 decembrie 2009 de Curtea
de Apel
Timișoara a declarat recurs și pârâta F.P.F.
S. Suceava, prin aceasta
încheiere instanța de apel respingând cererea formulată de această parte de
suspendare a judecății în baza art. 244 alin. (l) C. proc. civ.
Înalta Curte urmează a respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat deoarece, în raport cu dispozițiile art. 282 alin.
(2), art. 299 și art. 244
1
C. proc. civ., sunt supuse recursului
numai încheierile prin care instanța a dispus suspendarea judecății ori a
respins cererea de repunere pe rol a cauzei, iar nu și încheierile
interlocutorii de respingere a cererii de suspendare a judecății.
Deși prin recursul declarat de pârâta
F.P.F.S. Suceava s-a solicitat și aplicarea art. 300 alin. (2) C. proc. civ., până
la soluționarea recursului declarat, față de împrejurarea că acesta a fost
soluționat, instanța de recurs nu s-a mai pronunțat asupra acestei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE C I D E
Respinge cererea de sesizare a Curții
Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, formulată de pârâtul P.J.
Suceava.
Respinge recursul declarat de pârâtul
P.J. Suceava împotriva încheierii din data de 7 decembrie 2009 a Curții de Apel
Timișoara, secția civilă.
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de pârâta F.P.
F.S. Suceava
împotriva aceleiași încheieri.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 8 iulie 2010.