ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1360/2012

Prin cererea înregistrată la data de 8 februarie 2010, pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamanta A.P. a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de pe lângă Consiliul Județean Constanța și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS), solicitând: - desființarea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 14089 din 25 noiembrie 2009 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap și implicit; - desființarea certificatului de încadrare în grad de handicap din data de 29 iulie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (C.E.P.A.H.) Constanța; - obligarea C.E.P.A.H.

Constanța să emită o decizie prin care să se stabilească gradul I de handicap și acordarea unei pensii și să stabilească o sumă în favoarea sa pentru însoțitor; - obligarea pârâților la restituirea sumelor cuvenite cu titlu de pensie de handicap grad I cu începere de la data de 29 iulie 2009. Prin Sentința civilă nr. 23371 din 25 octombrie 2010, Judecătoria Constanța a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat judecarea cauzei la Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ, față de obiectul acțiunii care se circumscrie contenciosului administrativ și calitatea pârâtei de autoritate publică centrală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ, la data de 15 decembrie 2010, iar prin întâmpinare, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța a invocat excepția lipsei calității sale procesual pasive, cu motivarea că această instituție nu are ca atribuție încadrarea persoanelor în grad de handicap, obligație ce revine C.E.P.A.H. Constanța; nu s-a solicitat anularea unui act emis de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, ci anularea certificatului de încadrare în grad de handicap emis de către C.E.P.A.H. Constanța și a Deciziei de încadrare emisă de Comisia Superioară.

Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată sub raportul neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 Prin notele de ședință depuse la dosar în data de 2 februarie 2011, reclamanta și-a modificat obiectul cererii, respectiv capătul doi al cererii de chemare în judecată, în sensul că a solicitat încadrarea în gradul II de handicap.

Prin Încheierea de ședință din data de 9 februarie 2011, instanța a luat act de modificarea solicitată, în sensul că reclamanta a solicitat încadrarea în gradul II de handicap și a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, apreciind că, în raport de capătul al patrulea al cererii, privind restituirea sumelor cuvenite cu titlu de pensie de handicap, se impune menținerea în cauză a acestei părți, pentru opozabilitatea hotărârii. Prin Încheierea din data de 9 martie 2011, Curtea de apel a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, invocată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Prin Sentința nr. 101 din 23 martie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A.P., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța de pe lângă Consiliul Județean Constanța și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru adulți de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; A anulat Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 14089 din 25 noiembrie 2009 și Certificatul de încadrare în grad de handicap din 29 iulie 2009 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (C.E.P.A.H.) Constanța; A dispus emiterea unei noi decizii de către Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru reclamantă, cu încadrarea acesteia în gradul II de handicap accentuat și stabilirea drepturilor aferente acestei încadrări; A obligat pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (C.E.P.A.H).

Constanța la plata drepturilor cuvenite pentru încadrarea în gradul II de Handicap de la data de 29 iulie 2009 și în continuare, pe durata menținerii acestui grad de handicap. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Reclamanta A.P. a solicitat Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța să-i emită certificatul de încadrare în grad de handicap, urmare a diagnosticului clinic de „carcinom ductal invaziv mamar stâng, operat în anul 2006, chimiotratat, hormonotratat, mastectomie radicală modificată în 2009”.

În cuprinsul certificatului nr. 3134 din 14 iulie 2009 emis de CEPAH Constanța s-a menționat că reclamanta nu se încadrează în grad de handicap, motivat de faptul că nu corespunde criteriilor stabilite prin Ordinul nr. 762/2007 al MMFES și Ordinul nr. 1992/2007 al MSP, fiind menținută această încadrare prin Decizia nr. 14089 din 25 noiembrie 2009 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți din cadrul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.

Curtea de apel a reținut incidența dispozițiilor capitolului 6, pct. II, nr. 2, din Ordinul nr. 762/2007 al MMFES, precum și faptul că raportul de evaluare complexă, depus în cadrul documentației care a stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap contestat, relevă capacitatea de muncă pierdută pentru reclamantă, în urma bolii canceroase ce a necesitat ca și măsură de tratament, ablația tumorii, cu consecința creării unui handicap prin raportare la o persoană fizică normală. Pornind de la scopul urmărit prin Legea nr. 448/2006, Curtea a apreciat că reclamanta justifică dreptul său de a-i fi acordate măsuri de protecție specială prin încadrarea sa în grad de handicap, nefiind legală motivarea făcută de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap referitoare la suficiența măsurilor oferite de legislația de asigurări sociale.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În recursul formulat, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța a invocat dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. și a criticat soluția instanței de fond sub două aspecte: - excepția lipsei calității sale procesuale pasive a primit o dezlegare greșită, în condițiile în care nu este emitenta deciziei contestate și nici nu are calitatea legală de a o emite. Sub acest aspect, recurenta a arătat că este o instituție publică iar între atribuțiile sale nu este și aceea de a încadra persoanele în grad de handicap, atribuție care este în sarcina Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, organ de specialitate al Consiliului Județean.

Faptul că, în cadrul acestei direcții funcționează un secretariat al comisiei de evaluare nu justifică legitimitatea sa procesuală în cauză, iar menținerea sa în cauză doar pentru opozabilitatea hotărârii nu se justifică, câtă vreme nu este instituția care are obligația de a efectua vreo plată față de intimata-reclamantă. - instanța de fond nu a respectat dispozițiile art. 85 din C.proc. civ., în sensul că în dispozitivul hotărârii recurate pârâta C.E.P.A.H. Constanța a fost obligată la plata drepturilor cuvenite pentru încadrarea în gradul solicitat de reclamantă, în condițiile în care această autoritate nu a fost parte în proces. În recursul formulat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (M.M.F.P.S.) a invocat dispozițiile art. 299-316 C. proc.

civ. și a susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Recurentul a susținut că instanța de fond nu a observat că nu sunt incidente dispozițiile capitolului 6 pct. II, 2 din Ordinul comun al MMFES și MSP nr. 762/1992/2007, raportat la afecțiunea principală a intimatei, carcinom ductal mamar stâng operat 2006. În concluzie, s-a cerut admiterea recursului, cu consecința menținerii valabilității actelor administrative atacate. Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare, dar prin notele scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.

După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile pentru următoarele considerente: Obiectul acțiunii astfel cum a fost precizată de reclamanta A.P.

a vizat anularea certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 29 aprilie 2009 de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța și a Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 14089 din 25 noiembrie 2009, emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, cu consecința obligării CEPAH Constanța să emită o decizie prin care să stabilească gradul II de handicap și acordarea unei pensii și să stabilească o sumă în favoarea sa pentru însoțitor, precum și obligarea pârâților la restituirea sumelor cuvenite cu titlu de pensie grad II cu începere de la data de 29 iulie 2009. Deși acțiunea a fost formulată în contradictoriu numai cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de pe lângă Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, în dispozitivul hotărârii, instanța de fond a obligat pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța, care nu a fost parte în proces, la plata drepturilor cuvenite reclamantei, pentru încadrarea în gradul II de handicap de la data de 29 iulie 2009 și în continuare, pe durata menținerii acestui grad de handicap.

Potrivit dispozițiilor art. 85 C. proc. civ., „Judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”. În exercitarea rolului său activ consacrat de art. 129 alin. (2) - (5) C. proc. civ., instanța de fond trebuia să pună în discuție, în raport de obiectul acțiunii, cadrul procesual fixat de reclamantă, în condițiile în care se impunea citarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța, emitenta certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 29 aprilie 2009 a cărui anulare s-a solicitat.

Conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate.” Necesitatea citării în proces este consacrată în termeni imperativi de Codul de procedură civilă, iar legea contenciosului administrativ nu dispune altfel, în condițiile în care citarea este importantă pentru respectarea a două dintre principiile fundamentale ale dreptului civil: contradictorialitatea și dreptul la apărare. În speță, nefiind stabilit corect cadrul procesual, instanța a privat Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța de dreptul la apărare, inclusiv de a fi parte în cauză, de a exercita calea de atac a recursului și de dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

În consecință, soluționarea cererii având ca obiect anularea unui act administrativ se face cu citarea tuturor părților litigiului, inclusiv cu citarea emitentului actului, pentru respectarea principiului contradictorialității în procesul civil. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că efectele hotărârii judecătorești se produc numai inter partes, astfel încât sentința pronunțată de Curtea de Apel nu este opozabilă Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța, care nu a avut calitatea de parte pârâtă în litigiul dedus judecății, deși a fost obligată în raportul juridic dedus judecății. Pe de altă parte, instanța de control judiciar constată că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța a primit o dezlegare greșită.

Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre pârât și cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății. Reclamanta a chemat în judecată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, fără a indica actul emis de această instituție publică a cărui anulare o solicită. În materia contenciosului administrativ poate avea calitate procesuală pasivă, atunci când se solicită anularea unui act administrativ, autoritatea sau instituția publică care a emis actul contestat și nu orice instituție sau autoritate publică ce are atribuții în acest domeniu.

De fapt, chiar prin petitul acțiunii, reclamanta a solicitat anularea certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 29 aprilie 2009 de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța și a Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 14089 din 25 noiembrie 2009, emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Faptul că recurenta are obligația de a asigura Secretariatul Comisiei Județene de Evaluare a persoanelor adulte cu handicap nu dovedește calitatea procesuală pasivă a acesteia pentru că nu este emitenta actului și nici nu a fost obligată la emiterea vreunui act administrativ. Constatând că sentința atacată este lovită de nulitatea prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc.

civ., ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ., va admite recursurile și va casa sentința, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, care este datoare a asigura și Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța, emitenta actului atacat, dreptul la apărare față de pretențiile reclamantei. Pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, instanța de recurs nu va aprecia asupra motivele de recurs ce vizează fondul cauzei, urmând ca prima instanță, cu ocazia rejudecării, să examineze și celelalte aspecte atât procedurale cât și de fond, sesizate prin cele două recursuri, după stabilirea corectă a cadrului procesual.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de pe lângă Consiliul Județean Constanța și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale prin Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți împotriva Sentinței nr. 101 din 23 martie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2012. Procesat de GGC - DG