ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3238/2010

Deliberând, asupra recursurilor de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, la data de 9. 7.2007, reclamanții B.N., B.I., D.L., S.G., U.I., P.F., N.I.M., P.D., au chemat în judecată aratele S.N.L. OLTENIA SA Tg. Jiu și E.M. Mehedinți, solicitând să fie obligate la plata drepturilor de autor aferente perioadei 1 iulie 2004 - 30 iunie 2007, indexate cu indicele de inflație de la data când trebuiau plătite, până la data plății, din economiile realizate prin folosirea invenției intitulate „Cupă poligonală pentru excavator”. Reclamanții au motivat că din anul 2001 sunt coautori, împreună cu M.N. și M.A., ai invenției „Cupă poligonală pentru excavator”, care se referă la o cupă poligonală cu care se echipează excavatoarele cu roată port cupe, utilizate la descopertarea și extragerea prin tăierea substanțelor minerale lichide din exploatările în cariere.

Prin folosirea cupei respective se reduc forțele de frecare și se obțin importante avântai eficiența economică fiind dată de creșterea capacității de excavare pe unitate timp, dar și ca urmare a reducerii timpului de staționare pentru înlocuirea dinților de cupă și a cupelor uzate, reducându-se reviziile și reparațiile pentru înlocuirea cupelor și dinților uzați, reducerea consumului specific de dinți și cupe și implicit a cheltuielilor specifice pentru cupe și dinți. Au susținut că S.N.L. OLTENIA folosește invenția la o parte din excavatoarele cu rotor ce funcționează la E.M. Mehedinți, această exploatare intrând în componența S.N.L. OLTENIA potrivit art. 6 din H.G. nr. 103/2004. Anterior includerii E.M.

Mehedinți în structura S.N.L. OLTENIA SA respectiva exploatare minieră aparținuse C.N.L.O. Tg. Jiu, care plătea autorilor invențiilor o cotă de 30 % din eficiența economică obținută în primul an de folosire a invenției și 20 % în următorii ani pe toată durata de valabilitate a brevetului, conform unui contract tip ANEXA 5 la Regulamentul C.N.L.O. privind realizările tehnice. Prin întâmpinare, S.N.L. OLTENIA SA Tg. Jiu a solicitat respingerea acțiunii deoarece S.N.L. Oltenia Tg. Jiu nu folosește pentru excavatoarele, ERC. 1400 cupe poligonale pentru excavator, ci cupele poligonale tip S.I.P. susținând că pârâta S.N.L. Oltenia SA Tg. Jiu a formulat cerere de chemare în garanție a SC U. Rovinari, solicitând ca în cazul în care va cădea în pretenții, chemata în garanție să fie obligată să o despăgubească și să-i plătească cheltuielile de judecată, întrucât titularul brevetului de invenție este SC U. Rovinari, societate care se află în procedura de faliment.

În dosar au formulat cererea de intervenție în interes propriu intervenienții M.A. și M.N., solicitând același drepturi cu și reclamanții, în calitate de coautori ai invenției. La data de 27 februarie 2008 reclamanții și-au majorat câtimea pretențiilor la 50 % din eficiența economică obținută prin folosirea invenției în perioada 1 iulie 2004 - 30 iunie 2007. Prin sentința civilă nr. 80 din 16 mai 2008 a Tribunalului Gorj, a fost admisă acțiunea precizată și cererea de intervenție.

Au fost obligate în solidar pârâtele la plata drepturilor patrimoniale cuvenite reclamanților și intervenienților pe perioada 9 iulie 2004 - 30 iunie 2007 (după cum urmează: la 8910 lei către reclamantul B.N., la câte 8124 lei către fiecare dintre reclamanții D.L., S.G., U.I., P.F., N.M., la 8124 lei către intervenientul M.N., la 2620 lei către reclamantul B.I., la 2620 lei către intervenientul M.A., sume ce vor fi reactualizate în raport de indicele de inflație de la data de 9 iulie 2007, data introducerii acțiunii, la data plății efective; pârâtele au fost obligate în solidar la plata dobânzilor aferente, legale corespunzătoare acestor sume, către fiecare reclamant și intervenient, de la data introducerii acțiunii 9 iulie 2007, până la data plății efective și la 3406,801ei cheltuieli de judecată față de reclamantul B.N.

și la câte 2000 lei cu același litiu față de fiecare dintre ceilalți reclamanți și față de fiecare intervenient; a fost respinsă cererea de chemare în garanție a SC U. Rovinari - prin administrator judiciar SP S. SPRL Tg. Jiu. Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea pelurilor declarate de S.N.L. Oltenia SA și E.M. Mehedinți împotriva hotărârii fondului, prin decizia nr. 14 din 15 ianuarie 2009 a respins căile de atac ca nefondate pentru considerentele ce urmează. Prin încheierea de ședință de la 18 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, constituită în complet de divergență, a soluționat excepția lipsei calității procesual active a reclamanților și intervenienților, concluzionând, în majoritate, că în mod corect tribunalul a respins această excepție.

S-a arătat că din probele dosarului a rezultat că reclamanții sunt autorii invenției care a fost înregistrată la 19 decembrie 2001, fiind emis brevet de invenție, titular de invenție fiind SC U. SA. Au fost invocate dispozițiile art. 32 – art. 44 din Legea nr. 64/1991, și cele ale art. 5 alin. (1) și (2), potrivit cu care pentru invențiile create inventatorul beneficiază de drepturi patrimoniale pe bază de contract încheiat cu solicitantul sau, după caz, cu titularul brevetului. S-a făcut referire la chemarea în garanție și la dispozițiile ce reglementează această posibilitate de atragere a terților în proces și s-a concluzionat că între părți s-au stabilit raporturi juridice reglementate de Legea nr. 64/1991.

Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1991, dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de invenție aparține unității, pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă. Art. 36 alin. (1) din aceeași lege, stabilește că pentru invențiile create și realizate în condițiile art. 5 alin. (1) cu clauză contrară și, respectiv, ale art. 5 alin. (2) inventatorul beneficiază de drepturi patrimoniale stabilite pe bază de contract încheiat cu solicitantul sau, după caz, cu titularul brevetului. Drepturile patrimoniale se stabilesc în funcție de efectele economice și/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau în funcție de aportul economic al invenției.

Intre reclamanți și pârâte nu s-a încheiat un contract, pârâta fiind, persoana care exploatează invenția, adică persoana fizică sau juridică care o pune în aplicare în mod legal, așa cum este definită de art. 2 lit. q) din Legea nr. 64/1991. În lipsa unor raporturi contractuale, instanța poate suplini acordul în această materie, aplicând principiile derivate din dreptul oricărei persoane de a obține repararea unui prejudiciu și respectarea drepturilor ce i-au fost încălcate. La sesizarea oricărei părți, instanța poate să stabilească un cuantum al drepturilor bănești cuvenite inventatorilor, ca urmare a aplicării invenției de către unitate, criteriul folosit fiind, așa cum este prevăzut în lege și în H.G.

nr. 152/1991, cel al rezultatelor economice folosite. Mai mult, art. 63 din aceeași lege, dă în competența instanței litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi născute din brevetul de invenție, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune și licență, sau cele referitoare la nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 alin. (6), art. 36 și art. 42. Concluzia care se impune este aceea că Legea nr. 64/1991, modificată și republicată la 8 august 2007, în acord cu Directiva nr. 2004/48/CE protejează drepturile patrimoniale ale inventatorilor, nu numai când derivă din contract, ci și din folosirea invenției de către orice persoană fizică sau juridică.

De altfel, chestiunea privind îndreptățirea reclamanților la promovarea acțiunii, adică identitatea dintre reclamanți și titularul dreptului dedus judecății (calitatea procesuală activă) a fost deja stabilită, prin încheiere interlocutorie. În speță s-a susținut de către pârâte că nu folosesc cupele de excavator ce fac obiectul invenției reclamanților, însă aceste susțineri sunt contrazise de concluziile expertizei potrivit cărora pârâta E.M. Mehedinți folosește cupe tip S.I.P., la care a atașat dinții de cupă potrivit brevetului în discuție. Față de concluziile inițiale ale experților privind folosirea dinților de cupă de către pârâta E.M.M., și utilizarea unui număr de 9025 astfel de dinți (așa cum rezultă din adresa înaintată de pârâtă) pârâta nu a formulat obiecțiuni, criticile asupra raportului de expertiză privind cuantumul despăgubirilor, deci al eficienței economice înregistrate ca urmare a folosirii dinților de cupă modificați.

Părerea experților asistenți are valoarea unei probe extrajudiciare, fiind asimilată susținerilor pârtilor, iar în situația în care s-a administrat nemijlocit proba cu expertiză, instanța trebuie să ia în considerarea părerea experților pe care i-a numit și, în caz de îndoială asupra realității exprimate de experți, poate dispune refacerea lucrării. Dealtfel, în lucrarea experților asistenți se critică lucrarea depusă de experții numiți, arătându-se că nu se înțelege cum s-a ajuns la calcularea eficienței economice și concluzionându-se că pârâta nu a folosit invenția reclamanților, tară a se motiva această concluzie.

Cât timp experții numiți de instanță au avut în vedere caracteristicile utilajelor, au stabilit costurile efective ale folosirii dinților inventați de reclamanți și costurile normate de dinți originali, au calculat cantitatea de material excavat în ambele situații și costurile în cele doua situații, pentru aceeași cantitate de material excavat, nu se poate susține că lucrarea nu a fost argumentată și că a ajuns la o concluzie greșită. Împotriva deciziei au declarat recurs apelantele. Recurenta E.M. Mehedinți critică decizia pentru nelegalitate fără a indica vreunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Se susține, pe de o parte că reclamanții nu au încheiat un contract din care să rezulte drepturile și obligațiile părților, iar pe de altă parte că recurenta nu folosește acest tip de cupe și nici nu și-a însușit modalitatea de calcul a eficienței economice, deoarece în calcule s-au folosit cifre incerte.

S.N.L. Oltenia SA, prin motivele neîncadrate în vreunul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., invocă lipsa calității sale procesuale deoarece nu folosește acest tip de cupe, precum și lipsa calității procesuale active, în temeiul dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 64/1991, deoarece titular al brevetului de invenție este SC U. Rovinari. Se mai arată că instanțele, în dosare similare au pronunțat decizii ce confirmă punctul de vedere exprimat în recurs. Referitor la modalitatea de calcul a eficienței economice se face precizare că recurenta nu își însușește raportul de expertiză, deoarece raportul experților asistenți este cel care reflectă realitatea. Criticile formulate de recurentă pot fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) C. proc.

civ., în motivele de modificare prevăzute de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. Prin întâmpinarea formulată în condițiile art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimații au invocat excepțiile tardivității și nulității recursului declarat de E.C. Husnicioara (fostă E.M. Mehedinți), iar pe fond respingerea recursurilor ca nefondate. Înalta Curte, analizând decizia prin prisma criticilor formulate, a probatoriilor administrate în toate etapele procesuale și a dispozițiilor legale incidente în cauză, reține cele ce urmează. Excepțiile invocate de intimați, ce vor fi examinate cu prioritate față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., sunt nefondate pentru argumentele ce succed. Termenul de recurs, 15 zile de la comunicarea hotărârii, se calculează potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (1) C. proc.

civ., avându-se în vedere și dispozițiile art. 104 C. proc. civ., conform cărora actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc împlinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui. În cauză, decizia recurată a fost comunicată E.C. Husnicioara la 29 ianuarie 2009, iar recursul a fost declarat, conform datei oficiului poștal, la 13 februarie 2009, înlăuntrul termenului de recurs, ce se împlinea la 14 februarie 2009. Neindicarea motivelor de nelegalitate ale deciziei sancționează recursurile declarate cu nulitatea, potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. Prin motivele de recurs sunt invocate încălcări ale Legii nr. 64/1991, lipsa calității procesuale activă și pasivă față de dispozițiile art. 32 din aceeași lege, motive ce pot fi încadrate în motivul de modificare al pct. 9 din art. 304 C. proc. civ. Pe fondul cauzei, Înalta Curte reține că recursurile sunt nefondate față de considerentele ce urmează. În temeiul art. 45 din Legea nr. 64/1991, republicată, dreptul asupra brevetului de invenție nr. 120350 din 31 octombrie 2005, cupă poligonală pentru excavator, s-a transmis prin cesiune de la U. Rovinari SA către reclamanți, astfel cum rezultă din adeverința O.S.I.M. nr. 1013568 din 13 mai 2009. Drept urmare, în calitate de titulari ai brevetului de invenție, reclamanții au calitate procesuală activă în virtutea dispozițiilor art. 32 din aceeași lege, ce conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată.

În cazul unui litigiu ce pretinde plata drepturilor bănești cuvenite ca urmare a aplicării invenției, ceea ce trebuie lămurit este dacă pârâții utilizează sau nu invenția, astfel cum a fost brevetată. Funcție de probele administrate se poate ajunge la concluzia că invenția este utilizată, și aceasta chiar dacă se aduc anumite modificări care nu alterează obiectul protecției, sau, dimpotrivă se poate ajunge la concluzia că modificările sunt atât de substanțiale încât este utilizat un alt produs sau procedeu decât cel pentru care s-a obținut protecția. Pentru a se putea considera că pârâtele nu utilizează invenția astfel cum a fost brevetată nu este suficient să se constate că a fost modificat un anumit element, deoarece conform doctrinei echivalențelor, transpusă în art. 32 alin. (6) din Legea nr. 64/1991, invenția este protejată în esența sa, iar pentru aceasta se iau în considerare elementele echivalente celor specificate în revendicare.

În speță, pârâtele au susținut că nu există identitate între cupa brevetată și cupa folosită de recurentă. Or, acest lucru, nu a fost confirmat de proba științifică dispusă de instanță, expertul demonstrând că sunt folosite cupe tip S.I.P., la care a atașat dinții de cupă potrivit brevetului de invenție, iar unghiul de tăiere care se autoascute mărește performanța utilajului. Recurentele formulează și o serie de critici referitoare la greșita respingere a obiecțiunilor la raportul de expertiză, la faptul că nu-și însușesc calculele de eficiență deoarece raportul experților asistenți este cel real. Deși este invocată nelegalitate deciziei sub aspectele arătate nu au fost avansate critici concrete și efective în a arăta în ce constă nelegalitatea acesteia, în sensul de a indica care sunt dispozițiile de drept material ori procesual aplicate greșit de instanță.

Recurentele se limitează a enumera nemulțumirile lor, nesocotind caracterul de cale extraordinară de atac a recursului. Indică recurenta S.N.L. Oltenia că instanța a pronunțat o soluție contra practicii în materie a Curții de Apel Craiova, ceea ce semnifică încălcarea art. 6 din C.E.D.O. în partea referitoare la predictibilitatea soluției, numai că, funcție de actul nou depus în recurs din care rezultă calitatea reclamanților de titulari ai brevetului de invenție, situația de fapt este diferită. Absența contractului încheiat între părți nu poate determina încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție potrivit cărora este interzisă folosirea produsului fără efectuarea consimțământului titularului de brevet.

Înalta Curte, pentru considerentele ce preced, va respinge recursurile în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepțiile tardivității și nulității recursului declarat de E.M. Mehedinți, în prezent E.C. Husnicioara. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții E.M. Mehedinți și S.N.L. Oltenia SA împotriva deciziei nr. 14 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2010.