ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2929/2010

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față; Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia civilă nr. 618/ A din 25 noiembrie 2009 a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul M.I.R.A. - I.N.E.P. împotriva sentinței civile nr. 1150 din 23 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât G.G.S. În considerentele hotărârii sale instanța de apel a arătat că potrivit art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii/cererii.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta D.G.P. din M.A.I. criticând-o pentru nelegalitate deoarece potrivit art. 36 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2009 „plata se realizează de către instituțiile publice în perioada 24-31 a fiecărei luni" și că de la această dată recurenta a depus diligente în vederea achitării taxei judiciare de timbru. Un alt motiv de recurs vizează fondul pricinii, motiv ce nu are însă legătură cu soluția pronunțată în apel, anularea caii de atac ca netimbrată, așa încât instanța nu are a se pronunța asupra acestor critici, câtă vreme Curtea de Apel a decis pe cale de excepție. Înalta Curte, analizând decizia prin prisma criticii formulate, constată cele ce succed.

Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru impune la art. 20 alin. (1) ca taxele judiciare de timbru să fie plătite anticipat. Acest lucru presupune ca apelantul, la data declarării căii de atac, în speță la 11 noiembrie 2009, să fi achitat taxa judiciară de timbru de 4 lei și să fi aplicat un timbru judiciar de 0.15 lei conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, modificat, privind timbrul judiciar. Cum apelantul, la depunerea cererii de apel, nu și-a îndeplinit obligația legală de a plăti anticipat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, instanța, făcând aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, i-a pus în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Recurentul invocă în susținerea motivelor obiective ce l-au împiedicat să satisfacă cerințele legale în materia taxelor judiciare de timbru dispozițiile O.U.G. nr. 34/2009 și anume art. 36 alin. (1) prin care se dispune ca plata să se facă doar în perioada 24-31 ale fiecărei luni. 3. Textul de lege invocat se referă strict la „plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționare, serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate". Așadar, constrângerile legale bugetare invocate nu își au aplicabilitatea în cauza de fața, câta vreme sfera de aplicare a textului de lege nu se extinde și asupra taxelor judiciare de timbru. Drept urmare, instanța de apel a aplicat corespunzător dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 atunci când a anulat calea de atac ca netimbrat. Înalta Curte, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul reclamantului M.A.I. - I.N.E.P. împotriva Deciziei nr. 618/ A din 25 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2010.